O rasfoiesti si o pui inapoi pe raft. “Ce stie asta care a scris-o despre fericire, despre succes, despre ce simt eu? Oricum, a trait alte vremuri, a avut alte experiente. E ridicol sa crezi ca poti sa rezumi in cateva sute de pagini reteta pentru fericire. Si, pe deasupra, sa se mai si potriveasca in cazul meu, al tau, al lui, al tuturor celor care ajung sa citeasca acele randuri...”
Cam asa suna discursul unui om care a dat peste o carte care urma sa-i schimbe viata. Dar ea va gasi intotdeauna o cale catre inima ta. Isi va face simtita prezenta si va lua ochii cuiva dintre cei dragi tie. Il va imbia subtil si il va determina sa o rasfoiasca. Nu e potrivita pentru el, insa va reusi sa identifice in paginile ei ceea ce iti trebuie tie, pentru ca te vede mult mai obiectiv si isi da seama ca e fix ceea ce ti-ar schimba complet perspectiva. Si iti va povesti despre ea astazi, maine si tot asa, o saptamana, o luna sau poate chiar un an, pana cand, intr-o zi, satula pana peste cap de toate argumentele lui, vei accepta, cu inima indoita, sa-ti rupi o bucatica din timpul tau pretios si s-o citesti.
Si, brusc, ti se deschid ochii. O savurezi pe nerasuflate, apoi o recitesti si ajungi chiar sa ii dai celui care ti-a recomandat-o lectii bazate pe informatiile regasite in paginile cartii. Si uite asa, cartea potrivita va ajunge la tine la momentul potrivit. Va ajunge la tine in momentul in care esti pregatita sa faci o schimbare, sa renunti la vechiul tipar de gandire si sa iti largesti orizonturile.
Si mie mi s-a intamplat sa fiu mesager intr-o astfel de situatie. Cumparasem in urma cu vreo cateva luni o carte care promitea sa-mi dezvaluie 100 de cai spre fericire. M-a atras titlul si-am inceput s-o citesc. N-am ajuns, insa, la final, fiindca am considerat ca am gasit pe cineva caruia i-ar fi de mai mult folos decat imi era mie, asa ca i-am recomandat-o. Degeaba, insa, fiindca nu era pregatit. Tinea cu dintii de atitudinea de victima cu acte in regula si nu parea sa vrea sa schimbe prea curand statutul.
M-am resemnat, insa cartea nu si-a gasit linistea pana cand, intr-o zi, m-am trezit vorbind altcuiva, cu o mentalitate negativista similara cu a primei “victime”, despre cele 100 de cai spre fericire. Vorba ceea, nu e pentru cine se pregateste, ci pentru cine se potriveste. Zis si facut. Am pomenit in trecere titlul, am povestit in cateva cuvinte despre ce este vorba si mi-am primit un “Du-te, ma, cu ale tale carti motivationale cu tot...” fix in nas.
Amuzant este ca, desi n-o mai deschisesem de cateva saptamani bune, o tineam in fiecare zi in geanta, in caz ca gasesc ragaz s-o mai rasfoiesc. La cateva zile de la discutia de mai sus, curiozitatea victimei cu numarul doi a impins-o sa deschida cartea pe care o aveam in geanta, nestiind ca este vorba despre acelasi volum pe care i-l recomandasem deja. Fara speranta ca voi reusi de data aceasta sa-l conving, am lasat sa-mi scape, totusi, un “Daca vrei, ti-o imprumut...”. Si-atunci s-a produs minunea! A luat cartea, a citit-o, a disecat-o, a gasit zeci de feluri in care cele scrise acolo se aplica situatiei lui si brusc am inteles ca, daca nu este momentul potrivit pentru a trece la o alta etapa din viata ta, poti sa te dai peste cap de sute de ori in zadar.
Tie ce carte ti-a schimbat viata? Cand ai recomandat ultima oara o carte cuiva si de ce? Vreau sa stiu daca mai exista oameni care inteleg magia unei lecturi suculente.