1. Elimină formulările care obligă din vocabularul tău
Orice sinonim al lui "trebuie să..." trebuie evitat cu orice preţ în comunicarea cu partenerul de cuplu. Cel mai simplu este să înlocuieşti "trebuie să" cu "ai putea să...?". Astfel vei folosi un limbaj ce transmite dorinţa, dar în acelaşi timp lasă loc pentru creativitate. Se trece astfel de la tendinţa de a deţine puterea în cuplu, către o dorinţă de a coopera şi de a-l trata pe cel de lângă tine ca pe un egal.
2. Nu mai adresa întrebări
Întrebările pot fi percepute drept o provocare sau chiar un atac la adresa interlocutorului. Dacă mă întrebi ceva, eu va trebui să evaluez care este răspunsul corect, să îmi dau seama ce vrei de la mine sau să încerc să evit un răspuns incomod. O întrebare îngustează terenul dintre cei doi parteneri şi în scapă de responsabilitate pe cel care adresează întrebarea. Chiar şi o întrebare simplă precum "Unde vrei să luăm cina" poate fi interpretată drept o modalitate de a lăsa responsabilitatea acestei decizii pe umerii celuilalt. Practic, nu faci decât să îi transmiţi că îl laşi pe el să decidă şi, implicit, să fie cel în capul căruia se sparg oalele în cazul în care ceva nu decurge conform planului.
Aşadar, în schimb, poţi folosi următoarea formulare: "Eu aş vrea mâncare chinezească astăzi, tu ce zici?". Astfel, partenerul poate să accepte sau să negocieze, exprimându-şi propria dorinţă. Aceasta este o cale eficientă de comunicare, întrucât nu îl determină pe partener să devină defensiv. Iată încă un exemplu: "Vrei să vii la mine în seara asta?" şi "M-am distrat copios în seara aceasta şi ar fi frumos dacă ai urca la mine pentru a continua petrecerea."
Practic, afirmaţiile care se leagă şi de propria persoană arată că eşti dispusă să îţi asumi alături de el responsabilitatea pentru decizia pe care urmează să o luaţi.