Cobor din pat, in 10 minute trebuie sa plecam spre aeroport. Capul si corpul imi sunt grele. Coastele de porc se agita de somn in stomac. In 3 secunde m-am imbracat, parea perfect. Imi pieptan parul, pieptanul cade in wc. Il spal furioasa, dar nu prea tare, sa nu ma trezesc. 3 grade in Cluj, taxiul asteapta de mult, pare ca soarele nu mai rasare. Hainele mele miros a fum si stiu ca sosetele arata ca niste stafide. As ucide pentru o pufoaica.
Anyway, ajungem in aeroportul parasit. La terminalul de sosiri eram doar noi, usor inspaimantati de lumina difuza. Dincolo, pe unde plecam, e coada. Ma gandeam cum o sa ne inghesuie in ATR-ul ala cu elice in timp ce ma ungeam pe fata cu crema Cristinei. Cand ti-e somn, nimic nu e anormal sau jenant sau neadmis intr-o incinta. Am fata foarte uscata si cand beau apa se aude cum trosnesc pe interior... Surpriza, A 318 la imbarcare. Imi spun ca somnul asta va face toti banii. V zice ca oamenii arata de parca ar intra intr-o blenda uriasa cand urca in avion. Mi-e prea somn pentru aceasta imagine. Ochii mi se inchid inainte sa ne ridicam. Mainile imi sunt foarte reci si V constata ca as avea probleme de circulatie. Aeriana in mintea mea. Ii raspund in gand ca e de la oboseala si chiar ma culc.
Avionul frana cand m-am trezit. Acum cativa ani, eram singura treaza, cu ochii mari, beliti pe geam, indiferent unde si cu ce plecam. Din palme imi curgea apa, pozitia corpului meu se asemana cu cea a unui caine de paza. Mai rau ma stresam, pana acum n-am murit, indiferent de cat de tare s-a zgaltait dracia. Fumez electronic, v-am zis? Am 5 zile fara tigari normale si o duc chiar bine. Mai am 30 de minute pana raman fara baterie, iar incarcatorul tigarii este la colegul meu. Probabil o sa intru in sevraj. Nu jivraj, ca la avioane.