Stiai ca dovlecii scobiti cat mai original in zilele noastre isi au originea intr-o poveste de-a dreptul tragica? In folclorul celtic, Jack era un fermier betiv, care l-a pacalit pe Diavol, insa farsa lui l-a costat scump, nefiind primit sa treaca nici prin portile Raiului, nici prin cele ale Iadului dupa ce a murit. Neavand incotro, Jack a trebuit sa rataceasca in Purgatoriu si si-a facut o lampa dintr-un napsi o bucata de carbune care cazuse din Iad, aceasta ajutandu-i sufletul pierdut sa se orienteze. Traditia pastrata de familiile irlandeze care s-au mutat in America a fost transformata in timp, folosindu-se dovleci in loc de napi.Astfel, se considera ca acesti dovleci, plasati in fata casei, ajuta sufletele pierdute sa isi gaseasca drumul spre casa de Halloween.
Liliecii erau considerati prieteni cu vrajitoarele, motiv pentru care a vedea unul in seara de Halloween era un semn de rau augur. Un mit spunea ca daca un liliac zbura de trei ori in jurul casei, unul dintre membrii familiei era pe cale sa moara. Un alt semn ar fi fost ca daca de Halloween un liliac intra intr-o casa, cladirea era sigur bantuita, fiindca fantomele l-au lasat sa intre.
Paianjenii intra si ei in categoria companionilor nefasti ai vrajitoarelor in perioada mediavala. O superstitie presupunea ca un paianjen cazut pe o lumanare si ars de flacara e semn ca in preajma se afla sigur vrajitoare.
Stereotipul batranei hidoase cu o palarie neagra, ascutita si negi pe nas provine dintr-o zeita pagana, cunoscuta drept “the crone” (cea batrana sau mama Pamantului), ce simboliza intelepciunea, schimbarea si succedarea anotimpurilor.
Cazanul cu potiuni, regasit in scenele cu vrajitoare, era considerat in folclorul celtic locul unde ajungeau sufletele dupa moarte, fiind asociat cu “pantecul mamei Pamantului”. Acolo, sufletele asteptau reincarnarea, iar cand vrajitoarea amesteca potiunea din cazan, noi suflete intrau in compozitie si erau eliberate suflete vechi, pentru a se naste din nou.
Matura vrajitoarei este o alta superstitie cu radacini medievale. In timpul ceremoniilor nocturne, vrajitoarele se ungeau cu o potiune pentru a zbura, isi inchideau ochii si simteau ca isi iau zborul. Potiunea halucinogena declansa amorteala, batai rapide ale inimii si confuzie, ceea ce oferea iluzia ca pluteau.
Colindatul de Halloween pentru a primi bomboane isi are originile in superstitia potrivit careia fantomele luau forma umana, precum cea a unui cersetor, si mergeau din casa in casa, cerand mancare sau bani. Cei care refuzau sa le deschida riscau sa declanseze mania spiritelor si sa aiba parte de vraji si blesteme.
Citeste si:
Last minute: Improvizeaza un costum de Halloween!