Imi aduc aminte foarte bine prima mea vizita la mall, nu de alta dar n-am trecut pragul unor astfel de cetre comerciale de prea multe ori. Era pentru prima data cand lasam urbea natala si veneam neinsotita de parinti in Bucuresti.
Ma pregatisem temeinic pentru debarcare in Capitala pentru ca urma sa particip la un eveniment extrem de important- un concert aniversar Iris, la care invitati speciali erau cei de la Uriah Heep. Iris facea 25 de ani, mult mai multi decat aveam eu la vremea aia.
Blugii rupti, tricoul de metalista, o geaca de piele imprumutata de la o verisoara mai mare ( imi spusese mie ca asa poarta rock-eritele adevarate) si patru pusti de clasa X-a plecati sa vada primul concert adevarat din viata lor. O sa va intebati poate, ce relevanta au toate acestea in contextul in care ceva ma sus va spuneam ca o sa vorbesc de fobia mea fata de mall.
Ei bine, imediat dupa concertul pe care o sa mi-l aduc aminte toata viata, ne-am odihnit putin si dimineata am luat drumul mall-ului. Ne spusese cineva ca nu putem sa venim in Bucuresti si sa nu trecem pe la sigurul mall existent in Bucuresti pe vremea aceea. Locul unde "orasenii" se imbraca frumos si ies in weekend si mai ales duminica la plimbare asa cum la mine la tara, lumea merge la biserica.
Asa ca iata-ne ajunsi la mall. Nici nu am intrat bine ca am fost tintita de cateva privire dezaprobatoare. Mi-am dat seama ca tinuta mea, atat de apreciata la concertul la care fusesem cu o seara inainte, era de vina.
Renuntasem la blugii rupti, la tricoul negru, insa nu si la geaca de piele. Bocancii faceau in zgomot ciudat, tricoul era tot negru si cu un imprimeu sinistru. Nu dadeam bine in fauna pestrita de acolo. Nu aveam pantaloni cu talia joasa, nici chilotei tanga care sa se vada putin, intre geaca minuscula si pantalonii mulati.
Am intrat in cateva magazine, m-am speriat de preturi si am iesit dupa mai putin de o ora, bucuroasa ca din acest templu al modernitatii nu-mi place nimic. Consumerismul si dorinta de a epata ridicate la rang de religie in societatea contemporana nu ma tentau. Au trecut 8 ani de atunci si nu ma mai calcat in mall. Degeaba imi spun toti ca nu mai e ce-a fost. Ca acum copiii emo, rockerii si tot poporul de la opinca pana la vladica merge la mall, eu nu vreau, si am si motive!
2. Diva de mall este un alt specimen pe care l-am intalnit de la prima vizita la mall si care m-a speriat suficient de tare incat sa nu mai calc pe acolo. Imbracata cu haine scumpe, sau care pentru necunoscatori par scumepe, invariabil machiata mai mult decat trebuia si neaparat la bratul unui barbat, de obicei cu burta si cu cel putin 20 de ani mai batran decat ea. Nu am reusit niciodata sa ma impac cu ideea ca foarte multe femei isi petrec timpul la cumparaturi, la salile de fitness, saloanele de infrumusetare si cafenelele din marile centre comerciale traind pe spinarea altora. Nu-mi place spectacolul ieftin oferit de asfel de aparitii.
3. De remarcat ca si vanzatoarele de mall se simt si se poarta ca niste dive. Adica, nu se compara munca lor cu munca unor absolvente de opt clase care lucreaza la taraba sau la o dugheana pe strada. Ele au 12 clase suficient pentru a fi arogante si a se uita urat la tine daca nu te uiti la mai mult de trei produse fara sa te indrepti catre cabina de proba. 4.Baile din mall. Inca de la inceput vreau sa ma fac inteleasa. Sunt foarte frumoase si majoritatea foarte curate. Dar cu cat sunt mai interesante cu atat e mai complicat sa le uitilezezi. Acolo unde nu sunt senzori, sunt butoane, unde nu sunt butoane sunt senzori, si trebuie sa casti bine ochii sa vezi pe ce apesi ca sa nu ai surprize.
5. Sunt o mie de fast food-uri si restaurante care servesc aceeasi mancare, cu exceptia restaurantelor chinezesti unde de regula nu stii ce mananci si care sunt ocolite de adevaratele dive de mall.
6. E cool sa-ti iei niste blugi de firma, cu niste preturi record, cand, un model asemanator (dar mai putin renumit) poti gasi in alta parte la jumatate de pret. Asa ca mai bine nu, multumesc!
7. E ecranul prea mare la cinema. Daca vrei sa mergi la un film in mall au auzit ca lumea se mira asa de tare de minunatia de ecran, incat incepa sa strige in gura mare, asa cum au facut niste pitzi care, cum au dat cu nasul de ecran au strigat mirate, dar "mama, cata' ecranu'!" ( n-am fost, dar mi s-a relaat fidel de la locul cu pricina!)
8. Daca te duci la mall neaparat trebuie sa faci poze si sa le pui apoi pe un site de socializare sa demonstrezi ca ai fost acolo. Eu n-am Facebook, asa ca la ce sa ma duc?!