A inceput Postul Pastelui!

In aceasta perioada credinciosii aleg sa posteasca si sa se caiasca, sa devina mai buni si mai intelegatori fata de cei aflati in nevoi.

Postul este o modalitate de cainta pentru credinciosi, se abtin de la consumul de carne, peste, lactate, vin si ulei, exceptand zilele de Buna Vestire pe 25 martie si pe 28 martie de Florii, cand va fi dezlegare la peste.

In post credinciosii ar trebui sa acorde  o mare atentie si rugaciunilor, un post fara rugaciune era considerat in trecut ca fiind “postul demonilor” deoarece demonii nu mananca datorita naturii lor necorporale, dar nici nu se roaga.

Pe langa abtinerea de la alimente exista cateva zile de ajunare, in care se tine un post total de la mancare si bautura, in prima saptamana, in zilele de luni, miercuri, vineri si sambata, si in ultima saptamana din post. Doar seara se pot consuma apa si paine.
 
Postul incepe pe 7 martie, cu sapte saptamani inaintea Pastilor, dupa Duminica Izgonirii lui Adam din Rai si se termina in seara Sambetei lui Lazar, ziua de dinaintea Duminicii Floriilor, marcand Intrarea Domnului in Ierusalim. Postul continua si in saptamana urmatoare, numita Saptamana Patimilor, Saptamana Mare sau Saptamana Sfanta.

Obiceiuri de Pasti!

Ultima saptamana inainte de inceperea postului poarta numele de Saptamana Alba, in care credinciosii nu aveau voie sa consume carne, dar puteau consuma lactate si oua. Duminca este Lasatul de Sec, cu aceasta ocazie se dadeau petreceri nocturne, pentru care erau pregatite bucate si fiecare mesean manca in mod ritualic cate un ou zicand: "ousor, ousor, sa-mi fie postul mai usor".
 
In Duminica Lasatului de Sec fetele si baietii ramasi necasatoriti in erau luati in deradere in cadrul unui obicei numit strigarile de peste sat. Tinerii se adunau si plecau in sat si ii strigau pe cei ramasi necasatoriti.

Prima zi de dupa Lasatul Secului se numea Lunea curata, zi in care femeile nu lucrau nimic in afara de spalatul vaselor pe care le urcau apoi in podul caselor. Tot in aceasta zi, dupa petrecerea de seara unul dintre membrii familiei se trezea de dimineata, lua fata de masa cu firimiturile ramase de la ospat, iesea cu ea afara si arunca resturile de mancare pasarilor din curte zicand: "Veniti pasari sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind postul, dar si voi sa prindeti post de la bucatele de vara". Acest ritual presupunea apararea viitoarelor recolte de pasari.
 
Martea din prima saptamana a Postului Mare era numita si Martea stramba sau Spolocania. In aceasta zi femeile luau furca de tors si mergeau la crasma satului. Aici, ele beau rachiu fiert cu piper in credinta ca le va creste canepa mare, si trebuiau sa arunce cu paharul de bautura in tavan zicand: "atata sa creasca canepa in vara". In aceasta zi se manca doar paine nedospita si se bea moare de varza acra.
 
In prima sambata din Postul Mare se sarbatorea Ziua lui San - Toader, sfantul care a fost canonizat de catre biserica ortodoxa si este cunoscut in traditia populara pentru pedepsele aplicate tuturor celor care nu-l respectau. San - Toader si caii ce-l insoteau rupeau, lantul lui Sant - Ion pentru a lasa drum liber anotimpului calduros. Ei pazeau Soarele pentru a evita fuga acestuia catre miaza - noapte si pentru a salva omenirea de la noapte vesnica.

In dimineata Sambetei lui San - Toader, se obisnuia ca fetele sa adune din ieslea cailor resturile de la fan, le fierbeau si foloseau fiertura pentru a se spala pe cap, pentru a avea parul frumos, mai bogat si pentru a fi pe placul baietilor. In aceasta zi se facea coliva de grau (Coliva lui San - Toader) care se ducea la biserica unde se sfintea si se impartea copiilor sau oamenilor saraci. Din aceasta sambata incepeau slujbele speciale pentru morti, slujbe ce aveau loc in fiecare sambata din Postul Mare si se terminau in Joia Mare.
 
Din martea de dupa Lasatul Secului incepe Postul Mare propriu-zis, care dureaza sapte saptamani, in care nu se consuma carne, lapte, branza si oua, alimentatia fiind integral din produse vegetale. In aceasta perioada in toate gospodariile se torcea de zor, se tesea iar femeile tinere si fetele isi coseau, pe ascuns, frumoasele camasi cu care se imbracau in ziua de Pasti.
 
Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri, cand gospodinele trebuiau sa numere oualele pentru a vedea de cate vor avea nevoie pentru pregatirile pentru Pasti.