Deseori imi vine in minte acest citat, care, desi dateaza din perioada Renasterii, este atat de actual.. Nehotararile reprezinta o parte importanta in viata noastra, pentru ca ele ne tin in loc. Ele ne fac sa regretam lucruri pe care nu le-am facut la timp, le-am facut prea tarziu sau, a trecut vremea lor si nu am mai apucat sa le facem niciodata.
Suna atat de radical, "niciodata"... insa, doar daca ne gandim la fiintele pe care le-am pierdut dintr-un motiv sau altul si carora nu am mai apucat sa le spunem lucruri, pentru ca am fost nehotarati, pentru ca nu am gasit niciodata "momentul potrivit", ca apoi fiinta sa "dispara" si tu sa ramai cu regretul ca nu te-ai hotarat la timp.
Au fost momente poate, cand am vrut sa schimbam ceva in viata personala sau profesionala, dar nu am avut curajul de a ne hotari sa o luam de la capat cu ceva nou, anii au trecut, iar noi am ramas cu frustrarea de a nu fi evoluat in felul dorit.
Este si mai greu atunci cand ti se spune ca trebuie sa te hotarasti pentru un lucru; ai senzatia ca totul se amesteca, ca nu mai poti discerne ce e rau de ce e bine si amani. Amanarea este o consecinta a nehotararii si nu face decat sa prelungeasca la infinit o stare de confuzie si de neimplinire... N-ai simtit uneori o usurare fantastica atunci cand ai luat o hotarare importanta? Ca si cum, era lucrul cel mai bun pe care-l puteai decide?
A nu te putea hotari, inseamna a te hotari sa nu faci nimic. Inseamna o bariera intre momentul prezent si acela de a merge mai departe, demonstrandu-ti ca ai incredere in propriile-ti idei si perceptii.
Cred ca ar trebui sa privim cu mai multa exigenta ceea ce facem noi, cu mai multa indulgenta ceea ce fac altii, sa criticam mai putin pe cel din fata noastra si sa ne hotaram mai repede, decat sa amanam mereu rezolvarea problemelor din viata noastra.