În primăvarea lui 2017, după mai mulți ani de presiune din partea militanților pentru drepturile animalelor, conducerea Acvariului din Vancouver a votat în unanimitate eliberarea mamiferelor acvatice deținute. Președintele executiv, John Nightingale a spus inițial că va lupta până la capăt împotriva acestei decizii, dar până la urmă, la presiunile opiniei publice a cedat.
Nightingale a declarat că: „Trebuie să fim realiști, pentru că s-a ajuns la punctul în care această problemă este dezbătută de comunitate, avocați și chiar politicieni, iar acest lucru ne îngreunează activitatea.”
Această decizie a fost luată și ca urmare a unor morți suspecte a rezidenților marini și anumite activități discutabile care au scandalizat iubitorii de animale. În 2015, Dr. Ingrid Visser, fondatorul Orca Research Trust a observat că orca Chester, de la Acvariul din Vancouver, se automutila și prima beluga născută în captivitate, Qila, a murit alături de mama sa, Aurora, iar din aceste cauze numărul de vizitatori ai Acvariului a scăzut dramatic.
Peter Fricker, de la Vancouver Humane Society a declarat: „Cred că este clar pentru toată lumea că a scăzut sprijinul pentru deținerea animalelor în captivitate și sperăm să tot scadă până ce acest lucru va ajunge de domeniul trecutului.”
Balenele și delfinii forțați să-și petreacă viața în captivitate sunt stresați și devin anxioși, motiv pentru care se automutilează și devin agresivi. Încercând să le facă bine, oamenii le administrează diverse medicamente și chiar droguri, dar aceste mamifere ajung doar ustensile ale industriei divertismentului, corpuri bolnave, nefericite, plictisite și dereglate psihic. Multe acvarii pretind că oferă experinețe culturalizante pentru cei mici, dar din păcate o fac cu costul nefericit al terorizării animalelor sălbatice.
Pasul pe care l-a făcut Acvariul din Vancouver este unul important și exemplul va fi preluat de altele din toată lumea, fiind un exemplu de respectare a vieții mamiferelor acvatice sălbatice.