Ai putea sa fii curva?

Iata o intrebare la care cele mai multe femei ar raspunde ferm, ca NU. Numai ideea in sine ne repugna, ne oripileaza. De ce? Pentru ca noi credem in ideea de relatie, avem cu totul alte pareri si asteptari de la o viata sexuala.

Cum e sa fi o femeie usoara? In mod sigur nu usor. Multe dintre ele nici nu stiu cum e sa nu fie astfel. Isi incep viata sexuala in tromba, eventual printr-un viol sau, oricum, fara intentia lor. Si dupa ce raul a fost facut, drumul in jos e sigur si direct.

Toata lumea le judeca si le pune la zid; le-ar omori cu pietre. Si, desigur, nimeni nu ar vrea sa fie in pielea lor. E usor sa condamni pe celalalt, mai ales cand nu stii cum a ajuns acolo. Cei mai multi dintre noi credem ca ele vor sa fie doar atat: curve. Dar oare asta e adevarul? Unele dintre ele nici macar nu isi dau seama de asta. Diferenta in viata, in viata lor, poate veni din faptul ca au fost luate de pe strada, unde inghetau de nu mai stiau de ele, si au fost duse intr-o casa unde e cald si bine, unde se pot spala si poate primesc si o mancare calda.

Spunem ca intotdeauna avem de ales in viata. Ce poate alege insa o fata care abia a trecut de 10 ani? Cum stie ea sa discearna intre bine si rau? Ce poate sa inteleaga la o varsta atat de frageda, cand inca nu stie ce inseamna sex, menstruatie, graviditate? Pur si simplu a fost luata cu forta, eventual chiar de parinti, vanduta si folosita ca un obiect. Si nu odata. Dupa care asa intelege ea sa isi traiasca viata. Intelege ca poate face bani usor, stand pe spate si gandindu-se la cu totul altceva. Pentru ca ai nevoie sa fugi intr-o alta lume, imaginara, pentru ca nu poti procesa si accepta ce ti se intampla in astfel de momente. Nimeni nu poate. De aceea trauma unei femei violate nu va trece cu adevarat niciodata. Iar o astfel de femeie, pe care cu totii o numim simplu: curva, se "lasa" violata de mai multe ori pe zi. Ea nu mai e de multa vreme acolo, in viata ei. E singura ei modalitate de a putea ajunge la cealalta zi si apoi la cealalta. Daca ar ramane pe loc, ar constientiza si intelege ce i se intampla, ar fi nevoie sa si accepte. Iar asta frizeaza cu imposibilul. Desi unele o fac. Si isi construiesc un zid, in spatele caruia se ascund de propriul lor adevar. Zic ca nu le este nici rusine si nici nu le pare rau de ce li se intampla. Ca le place. Nu cred nici ele si nu ne conving nici pe noi. Dar iarasi, e singura lor aparare.

Cu totii le privim cu mila, cu dispret, cu scarba. Le consideram scursura societatii. Din exces de ipocrizie, credem ca daca le aratam cu degetul si ridicam piatra sa le lovim, asta ne absolva de orice vina. Si daca am stii cati barbati le frecventeaza! De toate calitatile, rangurile, felurile, natiile. Lor, barbatilor, li se poate scuza aceasta "indiscretie", aceasta slabiciune. Femeilor nu. Si culmea e ca, cele care le condamna cel mai tare sunt tot femei, ca si ele. Mai putin barbatii. Si nu pentru ca s-ar simti cu musca pe caciula. Ci pentru ca le recunosc “utilitatea”. Nu se stie niciodata cand ai nevoie sa apelezi la una, nu-i asa?!?

Si oare care e diferenta intre o femeie usoara, intre o curva, adica una care din asta traieste, si una care destrama o casnicie? Oare frecventa actului, locul sau numarul barbatilor pot sa faca vreo diferenta? Sau le bagam pe toate aceste femei in aceeasi oala, le etichetam la fel si le punem la zid?

O femeie care a fost vanduta de nu mai stie nici ea de cate ori, o femeie care nu are cum sa mai tina numarul barbatilor cu care s-a culcat, o femeie care si-a pierdut notiunea de feminitate poate fi de condamnat?

Nimeni nu ar avea curajul sa spuna ca ar putea sa fie curva. Dar toate am putea spune ca nu suntem de acord cu asa ceva, cu o astfel de viata. Diferenta intre aceste femei este ca unele au avut de ales. Celelalte au aflat mult prea tarziu ca puteau alege si altceva. Iar acum sunt doar curve. Iar asta nu stiu daca mai pot schimba vreodata.