Ana Maria are doar 16 ani, insa stie foarte multe lucruri despre ce insemna sa oferi o mana de ajutor celor din jur. Eleva in clasa a zecea la un liceu din Iasi, Ana Maria reuseste sa gaseasca timp pentru scoala dar si pentru voluntariat. Cand era inca un prichindel, Ana Maria a devenit parte dintr-un proiect de dezvoltare comunitara pe care World Vision Romania il desfasoara.
“Relatia mea cu World Vision a inceput in urma cu multi ani. Cred ca eram la gradinita cand am participat la prima activitate organizata ei. Atunci am aflat prima data ca oamenii pot face lucruri bune pentru cei din jurul lor, fara a astepta ceva in schimb”, a povestit Ana Maria.
Intre timp, Ana Maria s-a transformat intr-un elev foarte bun si apoi intr-o adolescenta responsabila. Datorita rezultatelor scolare, in 2008, a fost inclusa intr-un proiect educational.
“Acest proiect inseamna foarte mult pentru mine. Si cand spun asta nu ma refer numai la sprijinul financiar oferit mie si familiei mele ci si la faptul ca imi permite sa ma dezvolt ca persoana. Inainte de a intra in proiect eram timida, retrasa si nu ma simteam foarte bine in compania persoanelor pe care nu le cunosteam. Dar toate astea s-au schimbat de cand am inceput sa particip la intalnirile de socializare organizate pentru noi, beneficiarii proiectului “Vreau in clasa a noua”. Aceste intalniri mi-au dat posibilitatea de a cunoaste alti tineri de varsta mea si de a-mi face mai multi prieteni”, a spus Ana Maria.
Dornici sa ofere un moment de bucurie copiilor din cateva sate din Vaslui, Ana Maria impreuna cu alti 20 de adolescenti au organizat o serie de spectacole pentru un numar de 700 de copii.
In timpul vacantei de vara, Ana Maria si alti cativa colegi, au oferit o alternativa de petrecere a timpului liber copiilor din Costuleni. Dupa pregatiri intense ce au durat mai bine de o luna, ei au pus in scena un adevarat spectacol de care s-au bucurat parintii si mai ales copiii care au impresionat prin talentul si entuziasmul lor.
“A fost minunat. Ne-am distrat de minune impreuna cu copiii, pe tot parcursul verii. Eu am lucrat singura cu 17 copii din satul meu si pot sa va spun ca nu a fost usor. Nu aveam unde sa ne intalnim pentru ca scoala era inchisa – a trebuit sa ne multumim cu intalniri organizate in curtea scolii. In final, am reusit sa prezentam un program cu cantece, poezii si chiar o mica piesa de teatru. Am fost un pic trista pentru ca nu am castigat competitia dintre cele patru sate ale comunei si nu m-am putut abtine sa nu plang. Stiam cat au muncit copiii si nu vroiam sa fie dezamagiti, vroiam sa stie cat sunt de minunati. Dar o sa ne luam revansa vara viitoare” a promis Ana Maria.
Ii multumesc colegei mele Mirela Sluslaru fara de care acest material nu ar fi fost posibil.