de Petruta Ionescu
Roata aluneca pe asfalt
Iar el e gri, încins si sfârâie.
Orizontul se uneste în departare cu cerul,
Iar el e albastru si face senin cu ochiul.
Gândul se infige in creier,
Iar el e plin de mine si de tine si geme.
Palma e moale si dezmiarda si se face una cu pielea,
Iar ea e fierbinte si cere.
Cere se preda fericita ca si trupurile,
Iar ele, ele stiu si simt acum, acum daaaa, ceea ce inima si gândul
Par sa fi ghicit mai demult, ca si copilul înca neconceput.
Al meu si al tau.
Bucuresti, 5-7 sept. 2009
