Noaptea pe bulevarde sau permanent pe soseaua de centura…sunt acolo. Fuste prea scurte, tocuri prea inalte, decolteuri provocatoare. Fard mult si ieftin care, de multe ori, acopera vanatai. “Fetele de pe centura”...le pomenim ironic uneori, sarcastic deseori si depreciativ mereu. Fetele care vand dragoste. Dar oare o vand sau hranesc o alta dragoste? Am avut ocazia sa aflu unele dintre povestile lor. Spuse simplu, fara false drame, fara false pudori... Soti betivi sau drogati care, acasa stand asteapta bani pentru a-si hrani viciile, copii ce trebuie hraniti, frati sau verisori ce ofera ceea ce nu le apartine sub auspiciul pumnului. Sanse ce nu au existat niciodata. N-am auzit despre placere, dorinta lubrica sau senzualitate, ci numai despre nevoia de a hrani pe cineva. Cu trupul lor. Sigur, acum apare discursul despre “ o munca cinstita, mai bine sa freci podelele, refuzi sa faci ce-ti spun altii si pleci in drumul tau...”. Dar hai sa ne gandim un pic: cate dintre noi, avand o slujba grea, neplacuta, colegi antipatici, sef nepasator si salariu mic au puterea sa renunte la salariul care intra in casa in fiecare luna pentru un alt ipotetic salariu de la o alta ipotetica slujba ce, poate, o vom gasi?
Cate dintre femeile batute au avut si au puterea sa fuga de langa tortitionarii lor? Cele putine care au reusit, au dat dovada de un curaj demn de cinste, ce nu este la indemana tuturor. Cate din cele crescute in saracie, pumni si ocari s-au ridicat, croindu-si un drum al lor, cu spatele drept? Cate dintre noi ar putea lasa in urma o casa ( oricat de saraca) si incepe o alta viata, fara nimic si printre straini, pentru a-si pierde urma? Oare sa fie atat de simplu? Oare au fost indemnate de parinti sa mearga la scoala? Oare CV-ul lor ar fi primit pentru o slujba, cat de modesta?
Prostitutia – cea mai veche meserie – sa fie oare pornita din dorinta nestavilita de sex, in fiecare noapte cu necunoscuti beti uneori, nespalati deseori si brutali aproape mereu? Sau din necesitatea de-a supravietui?