Ea este foarte ingrijorata de viitor, nu poate sa se adapteze. Nu mai are serviciu de 5 ani. A fost o conjunctura in care ea nu a reusit sa se adapteze la o schimbare survenita in colectiv la locul de munca. Acum citeste, gateste, se intalneste cu prietenele sale si uneori cu parintii. Starea sa e de constanta teama, nu prea poate sa stea singura. El nu mai este dispus sa ii acorde atentie. Considera ca el este vinovat pentru starea sa. Spera sa isi explice ce se intampla cu el si de ce a inceput sa o neglijeze. Odata inteles ce se intampla cu el, nutreste speranta ca va putea sa-l convinga sa renunte la planul sau de divort.
Cand i-am cunoscut erau in plina criza. Nu se putea intampla nimic practic. In acel moment, orice aluzie la o eventuala despartire declansa un val de afecte din partea ei, certuri, reprosuri, invinuiri, etc. El intra cu usurinta in starea ei emotionala, rezona la ceea ce simtea ea si se lasa purtat de alte invinovatiri, vinovatii, reprosuri, explicatii, sperante. Un cuplu foarte exploziv si plin de afect in modul in care erau construiti ca legatura. El pare fixat pe aceasta stare de despartire pentru ca nu mai vede ce se poate intampla.
Asa arata situatia la inceput. Pe parcursul lucrului impreuna, am incercat sa selectez un dispozitiv de lucru – aceasta inseamna modalitatea de a incepe o terapie intr-un anumit context, adica de a lucra cu unul sau cu amandoi. Daca unul din ei va ramane intr-o terapie individuala iar celalalt va lucra cu alt terapeut. Daca incercam sa lucram impreuna, cu ei ca si cuplu fixand ca obiect de lucru nu schimbarea, transformarea individuala ci legatura de cuplu. Intr-un context de cearta permanenta in sedinte nu se poate lucra.
Acest cuplu avea nevoie de un cadru. Ea simtea din tot sufletul nevoia de a incepe si de a lucra terapeutic cu cineva. Dar dorinta ei nu se putea realiza pentru ca asa cum a renuntat in istoria sa la ceea ce este individual pentru a se centra pe cuplu, o terapie individuala ar fi fost ceva interzis care intra in disonanta cu modul sau de a-si interzice placerile personale. Dar acest lucru a avut un efect nimicitor pentru legatura lor. Reducand planul investirii in propria persoana spre zero si ridicand foarte mult planul legaturii de cuplu a condus la o tensiune permanenta, insuportabila pentru celalalt si pentru propria persoana. Starea sa de boala precum si dorinta lui de a pleca apareau ca niste consecinte ale imposibilitatii lor de a avea placeri individuale, de a investi in propria lor persoana. dar aceste lucruri vor aparea mai tarziu, acum pe primul loc era incapacitatea fiecaruia de a alege intre o terapie individuala si una de cuplu.
Vom reveni, daca aceasta situatie va prezenta interes in saptamainile urmatoare.
Psihoterapeut Claudiu Ganciu
0722 453 906
037 11 70 435