Zi-mi ca n-am dreptate!
Oricine spune ca nu ii place barfa, se inseala. Chiar daca nu vorbesti de rau pe cineva, tot barfa se numeste. Ca vorbiti despre fustite si rochite, ca puneti la cale o excursie sau ca discutati despre prietena din liceu, tot clevetire se numeste.
Si ma tot uit la exemplele pe care le vedem pe la televizor. Barfa din greu in sensul rau al cuvantului. La stiri, deja tot prezentatorii spun stirile cu o anume intonatie rautacioasa. Nu ii inteleg pentru ca din experienta mea un jurnalist trebuiesa prezinte stiri, sa relateze niste informatii necesare publicului, nicidecum sa influenteze si sa manipuleze.
Am vazut moderatori de emisiuni care vorbesc mai mult decat invitatul, care se cearta cu invitatul si care in loc sa puna intrebari, dau ei raspunsuri. Cand invatam televiziune acum multi ani, mi se spunea mereu ca eu trebuie sa stiu mereu raspunsurile, dar sa incerc sa le obtin in direct de la interlocutor. Nu prea mai vad asta, toti moderatorii fac pe desteptii si stiu ei tot, iar publicul telespectator trebuie sa vada cat e el de „inteligent”.
Ar mai fi si o alta barfa cu aroma de cafea si anume emisiunile alea gen cancan. M-am socat intr-o seara pe cand butonam televizorul si am vazut fundul lui Boc. Capatos si-a asumat probabil amenda pe care CNA a acordat-o Antenei 1.
In lupta dupa rating si publicitate, televiziunile noastre uita ca trebuie sa fie profesioniste. Nu prea mai ai la ce sa te uiti la televizor. Inainte ma uitam la stiri, acum nici la astea nu ma mai pot uita. Vad din ce in ce mai putine emisiuni bune.
Totusi, mai sunt vreo cateva dragute (desi recunosc, eu le ratez mai mereu), emisiuni informative despre mame si cresterea copilului, despre decoratiuni sau bucatarie. Talk-show-urile nu mai pot fi vazut, emisiunile de divertisment au ajuns emisiuni de cancan. Avem atat de multe televiziuni si nu ai la ce sa te uiti. Hm. Noroc ca exista VH1 si Mezzo. Si programele documentare. Si evident discutiile cu prietenele si feminis : )
Barfa frumoasa va doresc!