Soma sau Haoma, este o băutură menţionată frecvent în Rigveda, mai ales în cea de-a noua Mandala, numită şi Soma Mandala, ce conţine 114 imnuri dedicate poţiunii sacre a religiei vedice, Sóma Pávamāna (n.r. Soma purificatoare), multe dintre ele lăudând calităţile sale energizante.
Atât în hinduism, cât şi în zoroastrism, numele băuturii şi al plantei din care era obţinută este acelaşi, fiind personificat ca divinitate.
În textele vedice, consumul de Soma era calea către nemurire (Amrita, Rigveda 8.48.3). Zeii Indra şi Agni erau descrişi consumând Soma în cantităţi semnificative.
"Am băut Soma şi am devenit nemuritori; am atins lumina, Zeii au descoperit.
Acum ce rău ar mai putea să ne facă duşmanul? O, nemurirea, amăgirea omului muritor?"
În ceea ce priveşte planta din care era extrasă această băutură sacră există numeroase ipoteze, de la efedra, plantă mereu verde, originară din zonele din emisfera nordică cu climat uscat din Europa şi Africa de Nord sau Asia Centrală, canabis, specii de mac folosite pentru obţinerea opiului sau lotus albastru, până la muscăriţă - ciupercă otrăvitoare, psihoactivă.
Răspunsul a fost găsit în mormântul unei femei de viţă nobilă, îngropată într-un cimitir de elită aparţinând triburilor nomade Xiongnu din Asia Centrală.
Niciunul dintre cercetători nu a negat faptul că indienii şi iranienii consumau în cadrul ritualurilor sacre o băutură ce conţinea o substanţă psihoactivă, cu toate acestea, identitatea exactă a substanţei şi sursa acesteia, precum şi influenţa ei asupra conştiinţei umane, sunt încă supuse dezbaterilor.
Tatiana Yakovlevna Elizarenkova, traducător şi autoritate recunoscută în ceea ce priveşte Rigveda, colecţia de imnuri vedice din India antică, scrie, potrivit scfh.ru: "Judecând după imnurile din Rigveda, Soma era o băutură cu efect atât stimulant, cât şi halucinogen. Este dificil să fii mai specific, nu numai pentru că niciuna dintre plantele sugerate drept soma nu întruneşte toate condiţiile şi coincide doar parţial cu descrierea băuturii oferită în imnuri, ci mai ales pentru că limbajul şi stilul din Rigveda, un tom arhaic religios cu cu trăsăturile tipice ale limbajului poetic indo-european, reprezintă un obstacol formidabil pentru a identifica soma."
Ştiind foarte bine că toate variantele oferite de sursele scrise au fost epuizate, Elizarenkova credea că răspunsul ar putea veni de la arheologi şi descoperirile lor din nord-vestul Indiei, Afganistan şi Pakistan, şi nu din zone izolate din Asia Centrală.
În mod remarcabil, opinia ei, exprimată în urmă cu 25 de ani, a fost confirmată de noi descoperiri făcute în Mongolia. Nimeni nu ar fi bănuit că mormântul unei femei de viţă nobilă aparţinând triburilor nomade Xiongnu din Asia Centrală ar putea oferi răspunsul pentru această întrebare.
La o adâncime de 13 metri, arheologii au descoperit o cameră mortuară din lemn. Pe podeaua acoperită cu un strat gros de lut albastru, în jurul unui mormânt vechi, prădat de tâlharii vremurilor respective, au fost găsite urme vizibile de ţesătură din lână; atât rămăsese dintr-o bandă brodată, de mare valoare istorică, chiar şi în acea stare fragmentară. Textilele sunt regăsite rareori în mormintele antice, o astfel de descoperire fiind una extrem de rară.
Fragmentele textile au fost trimise la Institutul de Arheologie şi Etnografie SB RAS. Restauratorii ruşi au oferit o a doua viaţă acestei descoperiri remarcabile.
Măiestria cu care a fost lucrată, dar şi povestea spusă de această ţesătură sunt cu adevărat uimitoare. Brodată în fir de lână pe pânză subţire este o procesiune de războinici zoroastrieni mărşăluind spre altar; unul dintre ei, stând la altar, ţine în mâini o ciupercă.
O trăsătură distinctivă a acestei broderii constă în faptul că meşterii au făcut tot posibilul pentru a descrie cât mai aproape de realitate feţele, costumele, armele, plantele şi insectele. Potrivit specialistului în micologie I.A.Gorbunova, ciupercile reprezentate pe covor aparţin familiei Strophariaceae.
În anumite privinţe - habitatul general, forma pălăriei ciupercii, dar şi cusăturile de pe marginea pălăriei care amintesc de plierea radială sau rămăşiţele de văl şi porţiunile întunecate dintre pliuri pot aminti de inelul ciupercii care se înnegreşte - este similară cu Psilocybe cubensis (n.r. Stropharia cubensis Earle sau Muscăriţa). Unele dintre ciupercile din genul Stropharia cubensis sau Psilocybe cubensis, conţin psilocibina - un stimulant unic al sistemului nervos.
Judecând după proprietăţile lor psihoactive, ciupercile Psilocybe cubensis sunt un echivalent vegetal mai potrivit pentru Soma decât alte plante pe care cercetătorii le-au avut în vedere în această dezbatere.