Povestea Silviei, care a inceput sa "cocheteze" cu acest tip de ganduri in adolescenta, se poate intampla oricui. Nu toti reusesc sa treaca de acea perioada plina de pericole pentru sanatatea ta emotionala. Ea a facut-o.
"Atunci incepi prin a-ti spune: sunt urata, sunt proasta, sunt inutila. Treaba asta poate fi si indusa, daca parintii isi critica copiii la fiece pas, ajungi sa crezi ca nu meriti nimic bun. Si... o iei la vale pe panta spre autodistrugere."
O intreb cum a inceput ea sa simta ca "o ia la vale". Raspunde rapid: "Incepi sa-ti faci rau intentionat". Nu vreau sa renunt, pentru ca altfel - cu toate impulsurile auto-distructive pe care le-as putea avea vreodata - risc sa nu inteleg. "Adica?"…Silvia spune: "Adica... te tai pe maini, te invinovatesti pentru orice, iti reprosezi orice." Insist cu o intrebare la care Silvia alege sa nu imi raspunda. O intreb ce simtea cand se taia si daca a avut, vreodata, un rezultat, daca a inteles ce spera sa obtina in urma acestui fapt. Descopar ca are parinti destepti, realizati…si destul de retinuti in manifestarile afective. Silvia povesteste: "Aveam o foame nebuna de afectiune. Oricat de multa primeam, ceream mai mult. Acum am ajuns la un echilibru."
Aceste femei si fete cred ca nu merita nimic, se complac in relatii abuzive, de multe ori, si ajung sa fie prizonierele unui cerc vicios. Ele au relatii in care nu se simt bine, dar nu cred ca merita mai mult, asa ca nu indraznesc sa puna capat respectivei relatii.
Iata ce spune psihoterapeutul Anda Pacurar de la PsihoCenter: "Oamenii isi fac rau mai ales atunci cand se concentreaza prea mult pe sine, evitand relatiile sociale sanatoase cu ceilalti. Cand un om se analizeaza prea mult ajunge sa-si creeze simptome sau sa-si amplifice grijile sau starile de rau. In cazuri extreme, o astfel de persoana poate ajunge la anxietate, atacuri de panica, depresie, ipohondrie."
Cel mai des atinse de aceste tendinte autodistructive sunt adolescentele si tinerele femei. Barbatii sunt afectati de aceste masuri intr-o masura mult mai mica, spun specialistii.
Psihoterapeutul Anda Pacurar ne explica care sunt principalele modalitati prin care femeile, si in special cele din Romania, ajung sa isi faca rau. Ea spune: "Femeile par mai predispuse sa sufere: sunt nemultumite de coafura, de corp, de partener, de comportamentul colegilor sau copiilor. Multe femei par, pur si simplu, inclinate sa sufere. Se agata de incidente neplacute sau de traume, le rememoreaza."
Femeile persista in starea lor de nemultumire, ajungand sa nutreasca ganduri din ce in ce mai putin pozitive despre propria lor persoana si propria lor viata. Atunci cand nemultumirile le coplesesc, ajung la ganduri autodistructive.
Exista si un alt fel in care femeile isi manifesta nemultumirile, spune specialistul de la PsihoCenter. Anda Pacurar: "Mai nou femeile citesc si aplica in felul lor literatura de autocunoastere. De exemplu, au devenit constiente ca asertivitatea este o calitate, insa in loc sa spuna lucrurile care nu le plac astfel incat sa nu-i deranjeze pe ceilalti ajung sa fie “intepate”, agresive verbal."
Trebuie sa vedem adevarul din spatele cuvintelor spuse de psihoterapeut: nu e nimic rau in a citi carti de autocunoastere. Este gresit sa luam ad-literam niste sfaturi sau indemnuri, fie ele gasite in carti sau auzite de la o alta persoana: cel mai bun lucru pe care il poti face, pentru tine, este sa treci fiecare carte sau fiecare sfat printr-un filtru personal, si sa adaptezi sfaturile la personalitatea ta.
Anda Pacurar mai spune, continuand sa ne explice acest fenomen: "Sunt femei care se plang ca oricat ar incerca sa discute cu partenerul acesta nu asculta, sau mame care spun ca tipa tot mai tare si-si pedepsesc serios copilul, dar el pare insensibil la toate. De fapt, greseala este ca fac mereu acelasi lucru, asteptand rezultate diferite." In acest fel aceste femei nu isi vor micsora nemultumirea pe care o simt fata de ele insele si fata de cei care le inconjoara.
Principiul serenitatii
Psihoterapeutul de la PsihoCenter ne explica care ar fi cele mai eficiente feluri in care un om poate incepe sa isi faca bine, nu rau: "Iar un om care decide sa nu-si mai faca rau decide, in primul rand, sa renunte la o solutie in care s-a blocat si care nu da rezultate.(n.r. ca in exemplele folosite mai sus) De asemenea respecta principiul serenitatii: am serenitatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba si inteligenta de a face distinctia intre cele doua. Mai mult, cu cat oamenii vor fi mai interesati de ceilalti, mai generosi cu atat se vor simti mai bine."
Solutia pare a ne sta la indemana: intoarce-te spre ceilalti si te vei intoarce, de fapt, spre tine!