Studiul, cunoscut ca "Indexului Verde al Oraselor din Europa", a evaluat opt aspecte: emisiile de dioxid de carbon (CO2), energia, cladirile, transporturile, apa, deseurile, folosirea terenurilor, aerul si guvernanta "verde".
Titlul de cel mai "verde" oras a fost atribuit capitalei Danemarcei, Copenhaga, urmata de Stockholm, Oslo, Viena si Amsterdam.
Potrivit raportului dat publicitatii zilele trecute, statele est-europene se situeaza in partea inferioara a clasamentului, atat din cauza investitiilor reduse in protectia mediului, ca urmare a valorii scazute a produsului intern brut, cat si din cauza atentiei minime pentru schimbarile climatice ale deceniilor trecute.
In acelasi timp, statele scandinave au inregistrat cele mai mari scoruri. Acolo, protectia mediului fost o prioritate multi ani de-a randul, ceea ce reflecta ambitia acestor tari de a respecta un target climatic. Totodata, PIB-ul acestor tari este mai mare, ceea ce a permis investitii substantiale in programele de protectia mediului. Copenhaga, de exemplu, isi doreste sa ajunga libera de carbon pana in 2025.