Fetisismul este acea atractie sexuala obsesiva catre parti ale corpului, obiecte sau materiale. In 1927 Freud introducea termenul in limbajul nostru, folosindu-l pentru prima oara. Pentru el, fetisismul era legat de angoasa castrarii si de momentul in care copilul descopera ca mama sa nu poseda penis.
In psihiatrie si psihologie exista doua modalitati de a diagnostica un om care sufera de fetisism. Este fetisist acela a carui erectie si placere depind de un obiect sau o parte a corpului timp de mai bine de sase luni de zile si acela a carui viata sociala sau profesionala este perturbata de aceste preferinte.
Partenerul unui fetisist este cel mai afectat de aceste preferinte, pentru ca, spune sexologul Jeni Chiriac, "fetisismul exercita presiune asupra celuilalt partener si il face sa nu se mai simta chiar protagonistul vietii lor amoroase". E foarte usor sa se ajunga la a cauza suferinta.
Cei mai multi fetisisti sunt barbati heterosexuali, iar printre cele mai des intalnite fetisuri sunt articolele de vestimentatie: lenjerie, tocuri inalte etc.
Nu e confortabil pentru partenera!
Jeni Chiriac ne da un exemplu, acela al unui barbat care prefera femeile cu aspect adolescentin. Acelui barbat nu ii plac adolescentele reale, ci prefera ca partenera lui sa imbrace o fustita scurta de pionier si sa isi faca doua codite. Aceasta situatie produce mari traume cuplului, pentru ca femeia simte ca nu ea este cea dorita si ca este doar folosita.
Daca au norocul sa dea peste o partenera intelegatoare si dispusa sa le accepte fanteziile, barbatii fetisisti traiesc fericiti, ne spune sexologul. Daca, insa, intalneste o femeie care nu il intelege si care ii opune rezistenta iar el se afla in negare, atunci barbatul fetisist va declara ca totul este din vina femeii si ca problema este la ea, nu la el. El poate merge chiar mai departe: se poate juca cu conceptele de normal si anormal, si ii poate reprosa ei ca nu este destul de deschisa la minte si deci, ca este anormala.
"Cand fetisul joaca un rol decisiv in viata sexuala a cuplului, inseamna ca o tulburare este prezenta", spune Jeni Chiriac. Sexologul adauga: "Un tip care nu poate face dragoste cu tine daca nu are sosete, sau daca nu e imbracat in sortulet sau daca tu nu ai pantofii cu toc in pat este cert ca te va dezamagi si ca la un moment dat vei dori si altceva."
Femeile nu isi permit sa isi traiasca fanteziile
Femeile care au fetisuri sunt mai putin numeroase si putine din ele au fetisuri in "stare pura", asa cum spun sexologii. Femeile sunt mult mai rationale si nu isi permit sa traiasca fanteziile, asa ca, de cele mai multe ori, raman la stadiul de simpla idee care le trece prin minte.
Cea mai buna solutie pentru un cuplu este ca ambii parteneri sa aiba fetisul lui si fiecare sa ii ofere ceva celuilalt, arata Jeni Chiriac. Din pacate, disponibilitatea celui care nu este fetisist e uneori prea mica pentru ca relatia sa functioneze.
Jeni Chiriac explica: "Partenerul se simte respins si dat la o parte in unele cazuri, pentru ca experienta ne invata ca suntem mai deschisi la ideea ca persoana iubita sa poarte ciorapi rosii decat la ideea ca trebuie ca noi sa ne schimbam si sa facem ceva special. Asa apare instrainarea."
In Romania cuplurile in care unul dintre parteneri este fetisist ajung foarte rar la terapia. Majoritatea prefera sa se desparta, decat sa suporte rusinea de a sti si altii ce fac ei in dormitor.
In cele mai multe cazuri predispozitia pentru fetis apare in adolescenta, spune sexologul, pe un fond de neincredere in sine si de predispozitie de a dezvolta obsesii. Statisticile arata ca oamenii prefera sa se lase prada fetisului decat sa isi trateze aceasta tulburare.