Oamenii de știință din Elveția și Marea Britanie consideră că rezultatul acestei cercetări ar putea susține ipoteza că diagnosticul fiziologic este mai eficient pentru predicția duratei de viață decât mijloacele medicale.
S-a dovedit că persoanele care cred că sunt sănătoase trăiesc mai mult decât cele ale căror gânduri sumbre sunt preocupate de perspectiva duratei scurte a vieții lor, au declarat specialiștii. Ei consideră că o astfel de estimare optimistă a duratei de viață este chiar mai eficientă decât un stil de viață sănătos, cum ar fi renunțarea la fumat, a-ți face prieteni sau alimentația.
Oamenii de știință au analizat date culese pe parcursul a 29 de ani referitoare la starea de sănătate a peste 6.000 de voluntari din orașele Newcastle și Manchester, cu vârste cuprinse la începutul studiului între 41 și 96 de ani. Voluntarilor li s-au aplicat teste mentale regulate și le-au fost verificate condițiile de viață de zi cu zi. Pentru a evalua sănătatea participanților, cercetătorii au folosit 'Index Medical Cornell', o listă care detaliază un total de 195 de simptome patologice legate de tulburări fizice și psihice.
Asociind date culese pe 15 teme diferite, cercetătorii au analizat performanțele cognitive ale participanților pe cinci domenii: capacitatea de inteligență cristalizată, inteligența fluidă, memoria verbală, memoria vizuală și viteza de procesare.
Printre cele 65 de riscuri de deces pe care studiul le-a constatat ca având o potențială influență asupra longevității, percepția oamenilor despre propria lor sănătate s-a dovedit a fi cel mai important factor în comparație cu variabilele sociodemografice, cu caracteristicile stilului de viață, parametrii medicali și abilitățile cognitive multiple. Cu alte cuvinte, s-a descoperit că cel mai bun indicator al etalonului de viață este percepția în legătură cu cât de sănătoasă se simte persoana respectivă.
"Percepția unei persoane asupra stării sale de sănătate ar trebui să fie luată în serios", a îndemnat dr.Stephen Aichele, cercetător la Universitatea din Geneva, alături de colegii săi Patrick Rabbitt (Universitatea Oxford) și Paolo Ghisletta (Universitatea din Geneva).
Oamenii cu o minte activă trăiesc mai mult decât cei cu o deteriorare a proceselor cerebrale, se precizează în studiul publicat în revista 'Psychological Science'.
Dr. Aichele consideră drept cauză a acestui fenomen faptul că starea de boală a organismului poate afecta creierul și pierderea agilității mentale ar putea indica condiții de sănătate depreciate.
"Studiul nostru arată că două variabile psihologice — auto-evaluarea inferioară a stării de sănătate și scăderea vitezei de procesare legată de vârstă — par în special să fie indicatori importanți ai riscului de mortalitate crescut la vârsta mijlocie și la adulții în vârsta", el subliniat specialistul.
Aichele a declarat că grupul de cercetători care a efectuat acest studiu sugerează că aceste atribute psihologice, spre deosebire de factorii de risc medical care sunt definiți mai restrâns, reflectă și, în același timp, sunt influențați de o gamă largă de comportamente în legătură cu starea de sănătate, precum și de alte însușiri.