Optimistii vad partea buna a lucrurilor, neglijand aspectele lor suparatoare si au incredere ca vor rezolva situatiile cu care se confrunta intr-un mod fericit, ceea ce le determina o stare de bine si o mai buna calitate a vietii. Ei considera ca un succes se datoreaza eforturilor lor si in mod cert va fi urmat si de alte succese in viitor, in timp ce pesimistii nu-si iau in considerare propria contributie in obtinerea succeselor, considerandu-le pur si simplu intamplatoare.
Se poate vorbi despre o inteligenta adaptativa a optimistilor, care sunt receptivi si isi modifica cu usurinta comportamentul in functie de informatiile primite referitoare la propria sanatate si la fericire, in general.
Optimismul poate fi invatat – experientele anterioare in care eforturile noastre au fost recompensate (in special cele din timpul copilariei) ne fac sa fim optimisti, in timp ce esecurile repetate, care ne-au dat sentimentul neputintei, ne vor induce pesimismul.
Deasemenea, modelele parentale – optimiste sau pesimiste – si maniera parintilor de a incuraja sau de a critica eforturile copilului, vor determina in mare parte capacitatea viitorului adult de a fi optimist.
Filozoful Alain scria “pesimismul tine de dispozitie, optimismul de vointa”, deci este necesar sa depunem eforturi pentru a deveni mai optimisti. Gandirea optimista este marcata de realism, incredere si pragmatism si a fi optimist inseamna a converti gandirea in actiune.
Pesimismul este o forma de anxietate care ne impiedica sa fim fericiti din urmatoarele motive:
- ne intuneca momentele bune ale vietii, mentinindu-ne in permanenta nelinistiti;
- nu ne pregateste in eventualitatea nefericirii , nu ne scapa de dezamagiri;
- ne oboseste anturajul, care va incepe sa ne evite.
Putem incepe sa luptam impotriva pesimismului prin urmatorii pasi :
- sa nu aducem in discutie experientele negative decat o data, atunci cand au avut loc; repetarea lor nu ne ajuta nici pe noi, nici pe cei din jur;
- sa ne verificam sistematic predictiile pesimiste pentru a putea observa ca de foarte multe ori sunt eronate ;
- sa ne concentram mai mult asupra gasirii solutiilor la probleme, decat asupra problemelor, adica sa actionam, in loc sa ne plangem;
- sa intelegem ca e mai important sa fim fericiti, decat sa avem tot timpul dreptate.
Exista doua maniere de a aborda viata si relatiile cu ceilalti:
- optimistii acorda incredere de la bun inceput si mai apoi observa ce se intampla;
- pesimistii nu au incredere a priori si incep prin a se indoi de ceilalti.
Putem concluziona ca optimismul este o incredere a priori in viata asociata cu convingerea ca, in caz de pericol sau deceptie, vom sti cum sa reactionam.
Studiile au demonstrat ca optimistii traiesc mai mult decat cei cu o viziune negativa asupra vietii, au sanatatea mai buna, se vindeca mai repede in urma unor tratamente sau boli grave si , nu in ultimul rand, compania lor este preferata intotdeauna de catre cei din jur.