Eşti genul care prioritizează lucrurile despre care crezi că sunt cele mai importante în viaţă sau acestea rămân la finalul listei, odată ce ai reuşit să îndeplineşti sarcini mai mici?
Brigid Schulte, jurnalist de profesie, a făcut o analiză a cercetărilor cu privire la studiile legate de activitatea cerebrală şi vieţile încărcate ale indivizilor din zilele noastre, ajungând la concluzia că lista de îndatoriri ar trebui folosită pentru toate acele lucruri care urmează după ceea ce e cu adevărat important pentru tine.
Recent, Brigid Schulte a realizat un interviu cu Gretchen Rubin, autor specializat în dezvoltarea unor obiceiuri benefice.
"Adesea ne gândim că vom ajunge să facem chestiunile majore după ce terminăm lista de îndatoriri... DACĂ termin toate nimicurile de pe listă, ABIA APOI pot să mă bucur de lucrurile cu adevărat importante pentru mine. Apoi devenim atât de prinşi în acest DACĂ, ne pierdem printre nimicuri şi nu mai ajungem la acel ABIA APOI. Aşa că încerc să întorc foaia şi să trec lucrurile importante, care îmi oferă satisfacţie şi bucurie, nu numai pe listă, dar pe primul loc."
Ce este important cu privire la orele 10 a.m. şi 3 p.m este că sunt momentele optime pentru a te concentra. Se află la o distanţă rezonabilă de mesele principale ale zilei, oferind posibilitatea să te concentrezi cu adevărat asupra acelor aspecte pe care le consideri ca fiind cele mai importante din viaţa ta.
Aceste două ore sunt momente de vârf pentru experienţa umană, spune Schulte:
"Un alt aspect este cel legat de faptul că timpul înseamnă putere: psihologii spun că experienţele umane de vârf apar atunci când eşti atât de implicat în ceea ce faci încât experienţa devine atemporală. Aceea este starea în care iau naştere arta, literatura, filosofia şi civilizaţia. E genul de moment pe care, de-a lungul istoriei, oamenii cu statut au fost de regulă cei care şi-au permis să îl aibă."
Acea senzaţie de a fi complet absorbit de o experienţă, pierzând complet perspectiva asupra timpului, este ceea ce neurologii numesc în prezent "flow". Schimbări neuroatomice subtile au loc la nivelul creierului pentru ca această stare de "flow" să fie posibilă.
Deşi te-ai aştepta ca la nivelul creierului să apară o stare de excitaţie sporită, neuroimagistica arată că totul încetineşte graţie unui fenomen numit hipofrontalitate tranzitorie, potrivit lui Steven Kotler, jurnalist premiat, cofondator şi director de cercetare al Flow Genome Project:
"Flow-ul este, practic, definit ca o stare optimă de conştientizare, o stare în care ne simţim cel mai bine şi avem cele mai bune realizări. Se referă la acele momente în care suntem complet absorbiţi şi ajungem să ne concentrăm atât de mult pe sarcina respectivă încât orice altceva dispare. Astfel, sentimentul de sine, conştiinţa de sine dispare, iar timpul se dilată, ceea ce înseamnă că, uneori, încetineşte... şi toate aspectele legate de performanţă, mentală şi fizică, ating cote maxime", explică specialistul.