De fapt şi de drept, multe dintre lucrurile filantropice pe care le putem face sunt doar picături într-un pahar cu apă, însă mână de la mână se face un bine. Este exact situaţia cu gunoiul aruncat unde nu trebuie: dacă vezi un ambalaj pe jos, nu arunca şi tu o coajă de banană peste, deoarece acela care va veni în urma ta va face la fel şi vom fi sufocaţi de munţi de gunoaie în curând. Nu avem cum să ştim cu siguranţă că ceea ce facem pentru alţii este cu adevărat cel mai bun lucru, dar dacă nu te doare mâna, de ce să nu ajuţi, de la tine vor lua exemplu şi alţii.
Will MacAskill, profesor de filosofie la Oxford University, co-fondator şi CEO al The Centre for Effective Altruism şi autor al cărţii Doing Good Better, a ţinut să împărtăşescă tuturor concluziile pe care le-a tras în legătură cu câteva lucruri mici, dar eficiente pe care le putem face pentru a îmbunătăţi mediul înconjurător.
Programele prestabilite nu funcţionează
Este practic imposibil ca o reţetă să meargă în cazul tuturor. De exmplu, dacă ştii un alcoolic pe care ai vrea să-l vindeci definitiv nu-l interna doar de formă în spital. Programul trebuie adaptat fiecărui pacient în parte, pentru a avea rezultate pe termen lung. Desigur, orice prim pas este bine venit, dar nu te limita la o singură soluţie.
Experţii estimează că 75% dintre programele sociale au un impact pozitiv foarte mic sau deloc.
Alegeri greşite din start
Când te gândeşti în ce campanie sau program social să investeşti timp şi bani probabil că analizezi îndelung toate opţiunile, dar dacă până la urmă, atunci când te duci să faci voluntariat mergi cu primul program pe care l-ai întâlnit, nu ţii cont nici de publicul ţintă, nici dacă te atrage suficient încât să rămâi implicat pe termen lung, atunci n-ai rezolvat nimic. Cercetările au arătat că după ce facem o faptă bună avem o stare de mulţumire de sine care ne cam opreşte pe termen scurt să mai facem alta. Deci să faci ceva minor şi chiar ineficient te poate opri să faci ceva măreţ. De exemplu, dacă ai dat share unui articol despre un caz umanitar este puţin probabil să te şi implici activ sau să faci donaţii pentru acea cauză nobilă.
Gândeşte-te dacă vrei să faci bine sau doar să te simţi tu bine
Altruismul înseamnă să întrebi în jurul tău cum poţi ajuta cu adevărat, înseamnă să încerci să găseşti soluţia cea mai bună la o problemă, nu doar pe cea mai uşoară. Deci este un fel de abordare ştiinţifică, nu empirică. Dacă cercetezi un pic organizaţiile în care te implici şi campaniile de binefacere la care vrei să participi vei vedea că sunt foarte multe opţiuni, dar doar câteva care au un plan de într-ajutorare pe termen lung şi nu doar cazuri izolate pe care vor să le rezolve.
Cel mai simplu mod de a îmbunătăţi lumea este să pui mâna să faci ceva, orice
Până la urmă e bine şi să-ţi rupi o bucăţică de la gură să i-o dai primului sărac pe care-l întâlneşti, dar chiar mai bine este să te gândeşti cine poate ajuta cel mai mult cu cât mai puţin. Nu este nevoie să-ţi dai lumea peste cap ci doar să ai grijă unde vrei să acţionezi şi de ce şi până la urmă să acţionezi, că gânduri bune sunt destule.
Ce poţi face pentru a lăsa în urmă o lume mai bună
Dacă vrei să faci lumea mai bună pentru copiii tăi şi nu numai, nu comite vreo crimă pentru a scăpa umanitatea de caractere josnice, pentru că este ilegal. Gândeşte-te că nu eşti singura într-o situaţie delicată. Chiar dacă nu ai superputeri şi nici drept de veto în foarte multe cazuri, atunci gândeşte-te doar la faptul că ai lăsa în urmă pe cineva şi mai nefericit decât tine.