Ca sa fac o poveste mai scurta era un avion charter care tocmai lasase turisti la mare si care pleca spre Bucuresti, persoana de la casierie draguta s-a gandit ca ar merge si un pasager in plus asa ca am primit acest bilet mai mult spre distractia lor cred. Am avut parte de cel mai tare zbor din viata mea (si am zburat in jurul lumii de cateva ori cred) pacat ca a durat doar 45-50 de minute. Capitanul mi s-a adresat direct in loc de clasicul “Stimati pasageri”. 4-5 stewardese au roit in jurul meu ce sa va spun cam asa ar trebui sa zbor de fiecare data. Le multumesc acum si au trecut ceva ani de la acest zbor dar sunt sigur ca isi aduc aminte de el.
Sa trecem la subiectul cel mai rau zbor. Eram tanar, necsatorit si nu aveam copii, veti intelege in curand de ce primiti aceasta informatie. Stockholm-Bangkok cu Thai Airways o minune de zbor. Primesc loc in cele 4 scaunde din mijloc dar exact in primul rand deci foarte, foarte aproape de ecranul de film si ma gandeam ca voi vedea un super film in conditii optime. Langa mine a aparut o mama cu 3 (trei copii), 2 varste, undeva intre 3 si 7 ani si o chestie mica ceva pana la un an maxim doi. Voi face doar un rezumat, voma de copil mare DA, voma copil mic DA, mers cu baiat la toaleta si micul copil a gresit tinta si jetul cu pricina s-a oprit pe mine in loc de toaleta DA, urlete pentru ca nu am vrut sa ma joc mai mult de ½ de ora cu jucarii DA, tras de par DA, dormit NU, mancat NU, film NU, urat viata DA. La destinatie mama cu pricina era deja indragostita de mine, ea a dormit cam 6 din cele 10 ore de zbor, mancase in liniste in timp ce micile vietati se urcau pe mine, pe deasupra avea haine curate. La hotel am fost privit cu multa indulgenta, eram un turist care bause mult pe avion vomitase si pe deasupra mai facuse si pe el, despre miros nu spun nimic.
Trenul Moscova-Bucuresti o amintire minunata a copilariei mele. 36 de ore de dezmat, cuseta de dormit cu paturi supraetajate, priveam ore in sir la nametii de zapada de afara si inauntru era cald si bine. Vagon restaurant cu mancare ruseasaca si in general o atmosfera speciala era mai mult o calatorie intr-un timp si intr-un spatiu imaginar decat real.
India fusesem la un templu la 300 de km de Mumbay fascinant loc si ca atare am intarziat si pierdut trenul meu, un fel de tren mai special pentru turisti, mai luxos. Pierdeam un avion asa ca am luat varianta Indiana de personal. Noroc ca nu erau compartimente ca la noi, oricum dupa 20 de minute am ajuns pe acoperis alaturi de alti cateva sute de pasageri. Sincer tremuram de frica si ma gandeam ca mai bine pierd avionul dar cel putin ajung in viata. Eram atractia principala un alb printre localnici pe trenul lor, pe acoperis. Timp de 6 ore ne-am imprietenit, mi s-a cantat cu tobe si fluiere, mi s-a dat din hrana lor si de putine ori am mancat ceva asa de bun, desi nu arata deloc spectaculos. La partea cu dansatul eu nu am participat ca mai venea ba un viaduct ba o teava ceva si mi s-a parut mult peste talentele mele de balerin. Cea mai rea calatorie cu trenul datorita oamenilor s-a transformat in cea mai frumoasa.
Ce vreau eu sa va spun de fapt este ca noi ne facem singuri viata ori frumoasa ori ba, de noi depinde sa ne bucuram sau nu. Putem intotdeauna sa alegem ce e frumos si sa avem o amintire minunata. Nu uitati in vacanta totul depinde de voi, puteti sa va bucurati chiar si cand ospatarul varsa supa pe rochia noua, o amintire frumoasa peste niste ani, orice se poate transforma in ceva frumos. Daca va suparati si sunteti negative la ce va ajuta? Bucurati-va de vacanta si de toate ce vi se intampla!!
Data viitoare va povestesc despre vapoare submarine si rachete....travel nu gluma.