"Buna, Claudiu,
in primul rand, felicitari pentru tema acestui blog. Mi se pare foarte interesanta si chiar imi doresc sa aflu cat mai multe lucruri. m-a pus pe ganduri ceea ce spui in acest articol si mai ales: "Partea corpului unde se situeaza o boala nu este aleatorie". - ai putea, te rog, sa explici mai mult acest lucru, eventual cu un exemplu concret daca este posibil?
multumesc" - DEEDEEANNA
Spuneam intr-adevar ca nu este intamplatoare o boala sau alta boala. Si este perfect adevarat ca am cautat sa reduc la minim exemplele. Am sa explicitez ce ma face sa gandesc astfel:
In primul rand pentru ca ma sprijin pe o experienta clinica, ceea ce ar poate sa reprezinte o incalcare a confidentialitatii. Elementele care conduc la o asemenea localizare sunt suficient de complicate. Un rationament tip – „am racit asta inseamna ca am nevoie de o vacanta” este un rationament eronat pentru ca are rostul de a evita analiza a ceea ce se petrece de fapt.
Este foarte posibil sa folosesti un guturai pentru a evita un continut dificil dar acest continut este unul interior si nu doar unul exterior, legat de mediu.
Un al treilea motiv este dat de dorinta de a evita un soi de clasificare. Aceeasi boala fizica suportata de doua persoane diferite are semnificatii diferite. Dar daca aceeasi boala se manifesta la doua surori, adica la doua persoane din aceeasi familie, vom avea tendinta de a le considera ca fiind similare, ca avand o conexiune.
Un al patrulea motiv poate sa fie asa: daca as spune ca o boala de piele are legatura cu modul de relationare cu mediul, cu exteriorul sau cu atingerea corporala sau o boala ginecologica cu feminitatea, nu as spune nimic practic.
Ar fi un concept foarte general si derutant.
In al cincilea rand as vorbi despre boala ca simptom psihologic. Daca aceasta nu este aleatorie inseamna ca boala spune ceva despre functia sa psihologica iar asta inseamna ca psihoterapia o foloseste pentru a intelege feminitatea sau atingerea sau modul de a cere o atentie sau ceva despre persoana.
Aceasta inseamna ca nu boala fizica si localizarea ei este importanta ci functia pe care o presupune. Urmand exemplele de mai sus – nu boala ginecologica face obiectul psihoterapiei ci feminitatea ca mod de a fi al unei persoane de sex feminin si modul in care se manifesta apartenenta la acest sex.
Boala fizica are de multe ori efecte si asupra familiei. Spre exemplu daca intr-o familie exista un caz de cancer la plamani, copiii pot sa fie crescuti ca si cand ar fi in permanent pericol de a se imbolnavi de a raci la plamani. Ca urmare, se creeaza o presiune a mediului care isi impune limitele in timp.
Acesti copii pot sa fie crescuti ca si cand mediul este ostil si abia asteapta sa-i imbolnaveasca – sa nu transpire, sa nu bea rece, sa nu alerge.
Exista o presiune inconstienta a bolii fizice care este transmisa intr-un mod difuz, permanent mai departe.
In al saptelea rand cand vorbim despre o boala fizica vorbim si despre o dificultate de elaborare a unui continut psihologic. Despre acest punct poate vom vorbi altadata.
Functionarea psihologica este implicata si in modul in care intelegem un diagnostic. Una din intrebarile implicite care apare la aflarea unui diagnostic - ”de ce mi se intampla mie asta?”. Cu alte cuvinte care sunt semnificatiile pe care nu le cunosti ale acestei boli. Iar ceea ce nu cunosti este partea inconstienta cu care te intalnesti si pe care incerci sa o traduci cumva.
Modul in care reusesti sa intelegi boala si sa o integrezi poate sa puna in evidenta fie dorinta de a trai, fie tendinta de a te lasa in voia sortii, o pulsiune mai apropiata de o ”autodistrugere”.
Nu in ultimul rand eu sustineam in articol ca este important sa decelezi intre realitatea fizica si cea psihologica pentru ca ambele sunt importante.
Si afirm ca pentru o boala este nevoie atat de un cadru real in care corpul ca si entitate sa functioneze, dar si de unul psihologic. Astfel daca dormi cu geamul deschis in noaptea de Boboteaza probabil ca posibilitatea de a raci este mai mare. Dar atunci se pune intrebarea – ce te-a determinat sa faci asta?