Este un spatiu in care accesul este dat de ceea ce se transmite "aici si acum". Spre deosebire de cel constient sau inconstient, spatiul preconstient este cel in care are loc transmiterea intre parteneri.
Acest spatiu este necesar pentru ca el marcheaza un moment important si anume, cel de trecere de la "iluzie” la "realitate”. Am folosit ghilimele pentru a putea sa vorbim despre aceste momente ca doua decisive intr-o relatie de cuplu. Si anume, initial spatiul este inconstient si creat pentru "indragostire” si / sau "iubire”. Cand doi oameni se indragostesc reciproc are loc un spatiu de fantasmare si de creare a legaturii cu celalalt. Noul partener isi face loc in campul psihic al celuilalt si se creeaza o tesatura in care este introdus in concordanta cu ceea ce era deja. Stiu ca suna complicat. Mai simplu spus, pana in acel moment, persoana avea experienta legaturilor asa cum le-a cunoscut, integrat, trait. Noul venit isi va cauta inconstient locul in acest ansamblu de legaturi existente deja. Pentru a se putea realiza acest lucru este necesar sa existe o forta puternica. Aceasta forta va face loc in lantul de legaturi unei imagini. Pentru a putea "intra” noul partener trebuie sa indeplineasca conditiile existente deja. Alegerea devine atunci o forma de exprimare a ansamblului psihic individual in conformitate cu propriile legaturi. Aceasta parte inceteaza cand locul a fost capatat. Este etapa de iluzie sau de spatiu inconstient.
Pentru ca un cuplu sa existe si sa functioneze au nevoie de o relatie. Aceasta relatie nu mai este una imaginara, ci are o importanta componenta reala. Noul cuplu are nevoie de un "acasa”, de mobile, intentioneaza un copil si alte interese. Aici influenta realitatii este decisiva. Ne-am astepta ca partenerii sa reactioneze similar, sa fie amandoi prinsi in realitatea curenta. Acest moment al realitatii este periculos pentru multe cupluri. Motivul pericolului este ca aici se va depune intreaga frustrare privind realitatea, aici realitatea generala cat si a celuilalt va fi perceputa ca fiind persecutorie.
Spatiul preconstient se creeaza in momentul dez-iluziei de celalalt. Iar in acest spatiu se realizeaza cu adevarat comunicarea intre parteneri. Aici se pot intalni gandurile proprii realitatii cu iluzia si fantasma initiala care nu s-a evaporat pentru ca este fondatoare a cuplului. Dar fara sa intram in subtilitati teoretice, ceea ce putem spune este ca fiecare cuplu are nevoie de un spatiu intermediar, preconstient in care sa faca aceasta trecere.
Spatiul preconstient al cuplului apare deseori in psihoterapia analitica de cuplu. Ea este cea lucrata si prin care se urmareste realizarea unei stari deosebite de trecere. Esecul sau nu este imediat, esecul sau este de multe ori reportat in viitor. Orice cuplu, odata infiintat, incearca sa reziste in timp si face eforturi deosebite in acest sens. In mod curent se spune asa: „ca trebuie sa faci concesii pentru a putea sa fii cu cineva”. Aceasta teorie semnalizeaza de multe ori esecul spatiului preconstient.
Psihoterapia urmareste crearea acestui spatiu preconstient care are o trasatura fundamentala – este un punct de intersectie intre individual si cuplu, este un punct in care comunicarea asa cum o stim si cea fantasmatica se intalnesc. Este un spatiu in care sexualitatea, autoconservarea si identitatea se intalnesc si daca nu reusesc un dispozitiv propriu, specific atunci devine sarcina psihoterapiei sa creeze acest dispozitiv.
Am putea spune ca trecerea de la "dragoste” la "familie” este un proces anevoios uneori care atunci cand nu functioneaza implicit determina o preocupare a celor doi pentru a se putea derula.