Poti sa te bucuri?!? Da, daca esti singura si nu ai nici macar un prieten. Dar ce te faci daca esti intr-o relatie, ca sa nu mai zicem, casatorita? Poti sa accepti si sa uiti pentru o saptamana de El? Ai asteptat un an intreg sa va faceti concediul impreuna, doar voi doi. Si numai voi stiti ce artificii ati facut sa puteti sa va luati o saptamana-doua in aceeasi perioada a anului. Cum sa te duci acum acasa si sa ii spui: “Stii, eu m-am razgandit si o sa plec pentru o saptamana. Singura.” La ce sa renunti? La visul tau de a merge cu avionul, pe care l-ai putea implini acum? La relatia cu el? Pentru ca sigur nu are cum sa ii pice bine un astfel de aranjament si exista riscul sa ca el sa nu inteleaga treaba asta? El ce sa faca in saptamana aia cat tu stai la soare prin cine stie ce statiune? Cum sa ii spui sefului ca le multumesti frumos patronilor, dar ca nu ai cum sa accepti sejurul oferit de ei? O situatie din asta, cat se poate de complicata, care oricum implica un sacrificiu (al tau sau al lui), care primejduieste relatia ta cu el sau cea de la serviciu; un lucru de care sigur n-aveai nevoie dupa un an de munca grea si sustinuta. Abia asteptai sa treaca si astea cateva zile cate mai erau pana sa intri in concediu si sa iti tragi sufletul, sa iti petreci timpul doar cu el si atat.
Munca e un scop in sine; ne ajuta sa supravietuim si sa ne asiguram strictul necesar noua si familie noastre. Pe urma vin si…beneficiile. Adica ce mai putem face dupa ce am satisfacut toate aceste nevoi. Cele 8 ore alocate serviciului, din cele 16 in care omul este activ (8 ore sa zicem ca le foloseste pentru odihna), s-au transformat treptat in 9, 10, 11, 12…depinde in ce domeniu sau firma lucrezi si ce fel de sef ai. Si astfel, timpul liber, alocat tie sau/si familiei, s-a tot imputinat incat nu prea stii ce sa mai faci cu el. Cum sa imparti cele 4-5 ore ramase libere intre ce e de facut si incepe cu Trebuie sa… si tot ce ai mai vrea tu sa faci asa, in general? Dar cine mai sta sa se gandeasca la treaba asta? Ar fi ca si cum ne-am lua prea in serios si am incepe sa filosofam. Ce e aia “calitate a vietii”? Expresia asta nu e necesara omului de rand, care munceste pentru altii. Din nefericire…
Si cum doar concediul, uneori intre 10 si maximum 14 zile lucratoare (fericiti cei care le pot lua toate odata!) mai ramane pentru tine, libertatea, partenerul si familia ta, sa iti mai vina si o propunere din asta cu care nu stii ce sa faci. Iar asta dupa ce te-ai rugat un an intreg sa va puteti lua concediul impreuna, sa mergeti undeva, dupa ce ati facut tot felul de artificii, ore suplimentare inclusiv munca altora, pentru a capata de fapt ce ti se cuvine.
Daca refuzi sejurul oferit de ei, s-ar putea sa se simta lezati si, la intoarcerea ta din concediu sa observi ca scaunul tau a inceput sa se “clatine”. Tot asa, daca refuzi, nu stii cand ti se va mai ivi ocazia sa iti implinesti visul de a zbura cu avionul, vis pe care-l ai din copilarie si care, uite, nu ti l-ai implinit nici pana acum, dar care ti-l ofera cineva…gratis. Te-ai putea distra si simti bine de una singura in acele cateva zile, pe malul unei mari si tari necunoscute? Ti-ar tihni sa stii ca ai luat o decizie in parte egoista si l-ai lasat pe el cu buzele umflate? Indiferent ce ai hotari, cineva va avea de suferit. Iar riscul e ca tu sa suferi cel mai mult. Poti pierde serviciul, partenerul sau increderea si dragostea lui, visul tau de a zbura cu avionul… Ce sa alegi in cele din urma? Cum sa faci sa fie bine pentru toti si, mai ales, pentru tine?