Ai practicat, deseori, in negocierile de la birou tactici elaborate de negociere, si totusi, ajuns acasa, ai cedat aproape involuntar, cand a venit vorba sa accepti o cerere a copilului tau ?
Esti un negociator dur, cunoscut pentru felul in care isi pune pe masa atuurile, dar copilul tau iti stie punctele slabe mai bine decat oricine ?
Te gandesti si iti planifici deseori negocierea cu copilul atunci cand vine vorba de mers la culcare, servit micul dejun, oprit desenele de la televizor ? Cauti mereu trucuri prin care sa-l/sa o convingi ?
Ti-ai propus, de multe ori, sa nu cedezi, dar micutul a sfarsit prin a te exaspera repetand la nesfarsit “vreau acadeaua”, pana te-ai lasat convins ?
Asa se intampla lucrurile cam peste tot: un micut care abia invata sa mearga sau sa vorbeasca, invariabil castiga la masa de negociere din familie. Care sunt secretele lui ? Cum reuseste? Iata cateva dintre atuurile pe care eu le-am identificat la fetita mea:
Determinare si perseverenta – nu se lasa pana nu obtine ce vrea
Pasiune – este uimitor cat suflet pun copilasii astia in orice fleac, iar asta ii face sa aiba succes. Daca si la job ne-am inconjura de astfel de oameni, am ajunge departe.
Ating coarda sensibila – Iti cunosc slabiciunile si stiu ca daca te imbratiseaza sau varsa cateva lacrimi obtin ce vor
Tactici diversificate - Da, ei stiu deja ca ce si cum sa ceara de la bunica sau de la matusa care ii adora. Stiu ca nu le merge prea usor cu tata. Sau ca bona nu se lasa prea usor impresionata. Asa ca pluseaza numai atunci cand trebuie si cu cine trebuie
Oare nu sunt si atuurile pe care noi insine cautam sa ni le dezvoltam cand negociem orice fel de deal-uri ? Eu spun ca, daca un parinte devine un partener redutabil de negociere cu copilul lui, atunci are toate sansele sa reuseasca si in alte felul de negocieri.
Voi ce credeti ?