Fumatul in filme: imoral si iresponsabil, sau doar politically incorrect?
Pana nu de mult, fumatul era apanajul sofisticat si sexy al celor din inalta societate, consolidandu-le statutul de intangibili si facilitandu-le, printre altele, conversatia cu sexul opus. Cine a vazut Spy Game isi aduce aminte cu siguranta scena in care versatul agent CIA jucat de Robert Redford ii spune mai tanarului Brad Pitt sa-si aiba mereu la indemana tabachera si bricheta, caci nu se stie cand va trebui sa dea bine in fata vreunei fatuci. Ce sa mai spunem de afaemeiatul notoriu al lui Campbell Scott din Roger Dodger, care isi consilia nepotul (aflat la pubertate!) in tainele amorului, sfatuindu-l sa se apuce numaidecat de fumat.
Poate fumatul sa faciliteze intr-adevar socializarea? Fara sa ne ascundem dupa deget, sa ne gandim doar la pauzele in care iesim la o tigara, o ceasca de cafea si o gura proaspata de barfa, alaturi de colega de birou. De aici si pana la a crede ca ne face mai sexy in ochii colegului dragut de la desk-ul din colt, e cale lunga. Poate ca ne ofera oportunitati de a schimba doua vorbe in timp ce ii cerem un foc, si avem ceva mai interesat de facut cu mainile, in loc sa le tinem pur si simplu pe langa corp.
Si totusi, in ciuda statisticilor alarmante cu privire la consumul de tutun si de presiunea de a fi si de a actiona politically correct, productiile hollywoodiene continua sa alimenteze acest mit. Azi, sa fumezi nu e cu nimic mai putin cool decat era pe vremea lui Hitchcock si a filmelor noir, cand tigarile erau prezente in fiecare cadru. De altfel, studiile arata ca numarul secventelor in care se fumeaza, se vorbeste despre fumat sau, simplu, apar in cadru pachete de tigari, a crescut de la 4.9 / ora in 1982, pana la 10.9 / ora in 2002. Cel mai recent exemplu poate fi Good Night and Good Luck al lui Clooney, care numara sute de astfel de "secvente" pe ora. Practic, intreaga pelicula e invaluita in fum, "scapare" justificata
ulterior de studiouri drept o gaselnita menita sa ne induca mai bine in atmosfera anilor '40.
Asadar, predictia lui Richard Klein din Cigarettes are Sublime, cel mai celebru elogiu cinematografic adus fumatului - care spunea ca acest obicei, odinioara rezervat doar dandy-ilor, va disparea la scurt timp dupa ce va deveni un fenomen de masa - pare sa nu se adevereasca prea curand.
Oficialii din spatele campaniilor anti-fumat afirma ca e vorba, in mod sigur, despre un pact intre studiouri si mari producatori de tutun, acestia din urma fiind principalii sponsori in cinematografie. O tentativa nereusita de "abolire" a fumatului in filme a avut loc, timid, prin 1989, ca urmare a faptului ca in Superman II, Lois Lane a fost "prinsa" fumand Marlboro dupa Marlboro, in ciuda faptului ca in benzile desenate care au stat la baza francizei, personajul era nefumator. Desigur, cenzorii au lasat garda jos cateva luni mai tarziu, iar tigarile si fumatul au reintrat, un pic mai subtil ce-i drept, in peisaj, ocolind din ce in ce mai des productiile cu audienta generala.
Dar oare, acceptand cenzura, chiar vom reduce numarul cazurilor de cancer pulmonar? Si, ca sa o parafrazez pe Mihaela Radulescu, fumatul chiar este singurul "rau" de la televizor care se abate asupra publicului juvenil?
Ieri, erotismul unei scene impartite de un el si o ea pe marele ecran se reducea la cateva fumuri trase din tigara si cateva priviri languroase, un eventual si razlet sarut frantuzesc fiind in cele mai multe cazuri apogeul. Azi nu mai trebuie sa fii pudic ca sa iti dai seama ca filmele de la TV pe care le poti urmari impreuna cu copiii, fara sa stai cu grija ca la un moment dat in cadru va aparea un fund gol sau ca protagonistii vor scapa macar o glumita fara perdea, pe care va trebui sa le-o explici celor mici, sunt din ce in ce mai putine.
In Casablanca sau Somnul de veci si multe alte "nestemate" ale cinematografiei, fumatul insinua atractia sexuala, intimitatea dintre un el si o ea, fara a o ilustra explicit. Prima scena din Somnul de Veci ne infatiseaza doua mucuri de tigara odihnindu-se intr-o scrumiera, aceasta, prin puterea sugestiei, fiind de 1000 de ori mai incitanta decat un cadru cu Bogart si Bacall iubindu-se in fundul gol. Ce sa mai spunem de scena primului sarut din Absolventul, in care Doamna Robinson trage lasciv din tigara, expirand fumul abia dupa ce buzele junelui Benjamin se dezlipesc de ale ei. Ok, poate ca pentru puritanii atat de flamanzi de corectitudine politica, ea e nu doar lipsita de sens, ci de-a dreptul dezgustatoare (imaginati-va in ce hal l-a afumat pe bietul baiat!). Lor le recomand cu caldura doua filme cu adevarat tari, care ataca problema excesului de fum de tigara dar si pe cea a ipocriziei din spatele campaniilor anti-fumat, fara ocolisuri: Romance & Cigarettes al lui Turturo, cu James Gandolfini aka Tony Soprano in rol principal, si ecranizarea omonima a romanului Thank you for Smoking, al lui Christopher Buckley.
Statisticile, dincolo de fictiune
- Numarul fumatorilor la nivel global a depasit cifra de 1 miliard, 800 de milioane dintre ei "afumand" tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare.
- Organizatia Mondiala a Sanatatii indica faptul ca fumatul este responsabil anual pentru 5 milioane de decesuri.
- Fumatorii nu sunt expusi doar riscului de cancer pulmonar. Tumorile canceroase pot afecta atat gura, laringele, rinichii, stomacul, vezica urinara si esofagul.
- Lasandu-se de fumat, un fumator poate economisi anual pana 1800 de euro.
- In 1996, un american diagnosticat cu cancer pulmonar a dat in judecata unul dintre principalii producatori de tutun, acuzandu-l de neglijenta pentru ca au ezitat sa faca publice riscurile la care te expui ca fumator. Corporatia a pierdut procesul, despagubindu-si "victima" cu 500.000 $. De atunci, fiecare pachet de tigari are trecute pe el riscurile la care te expui fumand.
- In Marea Britanie, Letonia, Spania, Irlanda, Malta, Italia si Cipru, fumatul in locuri publice este interzis.