Am vorbit cu psihologul Cristina Calarasanu de la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie si am rugat-o sa me lamureasca, oglindindu-mi cateva moduri de manifestare ale stresului, avand in vedere ca el se exteriorizeaza la fiecare persoana in mod divers, si sa ne ofere cateva solutii prin care sa il alungam din viata noastra.
Psihologul ma atentioneaza inca de la inceput ca pentru a identifica corect cauzele si a "diagnostica" stresul, trebuie analizate in detaliu mai multe aspecte ale vietii respectivei persoane si trebuie investigate cauzele care au condus la aparitia lui si nu contextul in care s-a manifestat. Cristina imi spune ca multa lume confunda contextul in care se manifesta stresul cu reala cauza care a dus la aparitia sa. "De obicei, lumea spune ca locul de munca prea epuizant, sau deadline-urile prea scurte care ii suprasolicita si ii extenueaza, ori conflictul din familie sunt cauze ale producerii stresului in viata lor, ceea ce nu este adevarat; acestea sunt contexte, imprejurari in care el ia forma si se manifesta si nicidecum cauze".
1. "Au, ce ma doare!"
Sub auspiciul acestei expresii stau unele dintre formele de manifestare ale stresului, spune psihologul. Astfel, aveam de-a face cu:
- Modalitati somatice: stresul prilejuieste aparitia unor boli precum ulcer, migrene, diabet, hepatita si altele;
- Manifestari temporare sau trecatoare: nu neaparat declansarea unor boli, dar mai degraba acutizarea unor dureri de cap, de stomac, nevralgii, contracturi, greata, palpitatii, ameteala, etc.
Depinde foarte mult de nivelul de stres daca manifestarile sunt temporare sau nu; acesta influenteaza acutizarea respectivelor dureri sau trecerea direct la boli somatice care necesita ingrijiri speciale, declansate pe fond de stres.
2. "Nu mai fac fata!"
Aceasta pare sa fie ultima strigare in fata luptei cu nivelul de stres si esecul tau in fata lui. Pana aici: "Nu mai fac fata!". La acest nivel, stresul isi face deja de cap si pare sa fi biruit in fata eforturilor tale de a iesi din aceasta situatie. Vorbim aici, spune psihologul, de manifestari care se leaga de randamentul respectivei persoane: diminuarea atentiei si concentrarii, a capacitatii de de organizare si rezolvare a sarcinilor de serviciu, sentimentul ca esti depasita de situatie, care te darama si te face neputincioasa in fata lui.
3. "Nu mai am chef de nimic!"
Daca pana acum am vorbit de manifestari de tip corporal, fizic, in mod inevitabil stresul afecteaza psihicul unei persoane, vorbind in acest caz de manifestari de tip depresiv, caracterizate prin oboseala, apatie, plans, etc.
4. "Aoleu, ce ma fac, nu mai am timp!"
Mereu grabita si "in priza", vorbim aici de un stres care se manifesta anxios, prin agitatie continua, teama, neliniste, preocupare continua care nu-ti da pace; in acest caz nu exista momente de liniste, nici macar atunci acnd vine vorba de dormit: apar tulburari ale somnului generate de griji care iti impovareaza mintea si care nu iti ofera liniste.
Acum ca l-am descoperit ce masuri iau?
Sa spunem ca ai reusit sa il "tintesti" si stii exact ca nivelul de stres a atins cote maxime, gata de a depasi pana si limita extrema si de a provoca astfel dezastre in organismul tau. Esti constienta ca esti stresata, ce urmeaza sa faci? Ce faci cu stresul din viata ta? Cristina Calarasanu ne spune ca trebuie luate cateva masuri obligatorii, intr-o ordine precisa, pentru a putea pune capat acestei "crize" si pentru a domoli "furtuna" ce planeaza deasupra capului tau. Unii dintre pasi nu sunt chiar practici: nu te duci, iei o farfurie si o spargi si gata te calmezi; ceea ce porneste din interiorul fiintei tale isi va regasi solutia tot acolo, de aceea introspectia este uneori cea mai buna cale de a pune capat stresului.
1. Localizarea factorului
Psihologul spune ca trebuie sa invatam sa localizam factorul care determina aparitia lui, precum si contextul in care el apare si care accentueaza "crizele". Odata identificat, se va putea jongla cu el.
2. Introspectia!
Uneori uitam sa vorbim cu noi insine si sa ne punem intrebari. In tumultul vietii cotidiene, uitam cateodata cine suntem su adevarat; nu ne cunoastem suficient si de aici apar unele dezastre.
Trebuie sa invatam sa ne punem intrebari si sa gasim totodata raspunsuri. Intreaba-te: de ce apar acele manifestari? Ce anume din mine declanseaza acele dureri? De ce ulcer si nu migrene? Chestioneaza-te tot timpul si, cu ajutorul specialistilor (atat psihologi, dar nu numai), vei descoperi "buba"! De multe ori, totul vine din interior: si boala si rezolvarea ei!
3. Apeleaza la doctori!
Psihologul indeamna la consultarea specialistilor: si nu numai la pisholog, ci la diversi specialisti in functie de modul in care a actionat stresul asupra corpului tau. De exemplu, daca suferi de ulcer, este logic sa apelezi la un doctor specializat, iar de obicei, de aici pleaca urmatoarea "destinatie": psihologul. De obicei, medicul coreleaza simptomele si reactiile cu alte cauze care nu sunt de ordin somatic si de aici "trimiterea" la psiholog, in functie de fiecare caz in parte, evident.
4. Reorganizeaza-ti viata!
Este timpul sa treci la actiune, daca pana acum ai vorbit cu tine insati, acum este timpul, ca dupa ce ai inteles exact ce a determinat cresterea nivelului de stres sau aparitia lui, sa incerci sa iti reorganizezi viata, sa reasezi lucrurile in asa fel incat sa indepartezi sursa de stres si sa aderi la activitati si metode de relaxare care sa lupte cu succes impotriva stresului din viata ta.
Cauta diverse cai de relaxare, experimenteaza pana gasesti metoda potrivita tie:
- muzica,
-calatorii,
-masaje de relaxare,
- carti, etc.
Acestia sunt pasii pe care trebuie sa ii urmezi in mod logic pentru a invinge stresul din viata ta. Am fost curioasa si am intrebat specialistul care este cea mai des intalnita cauza care duce la aparitia stresului si am fost uimita de raspuns: incapacitatea omului de a-si exprima trairile, sentimentele. Evident ca sunt multe cauze: de la vulnerabilitate crescuta, la structura, predispozitii, care sunt oarecum independente de persoane, dar principala cauza este inhibarea trairilor si sentimentelor. Un exemplu concret este acela in care locul de munca devine un mediu mult prea "apasator": sarcinile sunt prea multe, deadline-urile prea scurte, responsabilizarea excesiva, lucruri care depasesc capacitatile unor persoane si refuzul sau incapacitatea acestuia de a si le exprima si de a le rezolva, si de aici aparitia stresului in viata lor.
Atentie mare la cum iti traiesti viata si la modul in care reactionezi in diverse situatii. Acestea se pot rasfrange inzecit asupra ta. De exemplu, spune psihologul, un nivel de stres extrem de crescut poate conduce la sindromul "burn-out" – al scurtcircuitarii, suprasolicitarii excesive – care determina persoana sa inceteze orice activitate din incapacitatea de a mai actiona cumva; sleirea de puteri, extenuarea excesiva pot avea repercusiuni grave asupra corpului prin declansarea unor boli grave.
O poti cunoaste pe Cristina Calarasanu accesand blogul ei de pe Feminis, intitulat "Aventuri in tara piticilor". Daca ai intrebari legate de aventurile copilului tau sau esti curioasa sa afli care sunt transformarile psihologice prin care trece piticul tau, nu ezita sa o intrebi.
Tu reusesti sa iti manageriezi eficient nivelul de stres? Cum faci fata provocarilor?