Cercetarea a fost realizată colectând date despre bebeluşi cu vârste între 19 şi 20 de luni, ce au fost supuşi unui experiment menit să evalueze tendinţa de a-i ajuta pe cei din jur. S-au folosit în acest scop fructe, ca element principal al interacţiunii.
Cercetătorii au prezentat bebeluşilor câte un fruct, au vorbit cu entuziasm despre acesta şi apoi l-au scăpat pe jos, în imediata apropiere a subiecţilor. Ulterior, cercetători fie s-au prefăcut că se apleacă să îl ridice şi nu au reuşit, fie l-au lăsat pur şi simplu acolo unde a căzut. În situaţiile în care cercetătorii au arătat că se chinuie să ridice fructul, bebeluşii au fost mult mai tentaţi să ridice fructul şi să îl ofere cercetătorului fără ezitare.
Cercetătorii au încercat apoi să afle dacă rezultatele se menţin şi atunci când bebeluşii nu au fost hrăniţi în prealabil. Chiar şi înainte de ora mesei, bebeluşii au înapoiat fructul, punând pe primul plan nevoile celor din jur - semn clar de altruism.
Conform cercetării, faptul că bebeluşii au reuşit să se sacrifice pentru a ajuta un străin fără să le fi fost cerut acest lucru şi fără a avea o motivaţie evidentă arată că altruismul ar putea fi o trăsătură nativă.