Conceptul de placebo este folosit în cazul administrării de pastile ce conţin zahăr, remedii fictive sau atunci când ţi se sugerează că totul se petrece doar în mintea ta.
Exploatarea acestui concept poate fi benefică pentru pacienţi şi medici, maximizând eficienţa oricărui tratament.
Ce este un placebo?
Este descris ca fiind un tratament inofensiv, ce are un efect pozitiv de vindecare, ce nu poate fi atribuit în mod direct tratamentului propriu-zis. Cel mai frecvent este întâlnită administrarea unei "pastile cu zahăr" pentru tratarea unei afecţiuni, în locul medicamentelor reale, însă un placebo poate lua la fel de bine şi forma unei injecţii, a unui unguent, a unei injecţii, unei intervenţii chirurgicale, a unei tehnici de consiliere sau de vindecare holistica.
Placebo nu conţine niciun mecanism cunoscut care poate afecta starea de sănătate în mod direct, dar oferă o stare de bine. Chiar dacă un placebo nu oferă o valoare terapeutică cunoscută, poate avea o varietate de efecte fizice şi psihologice măsurabile. Administrarea unui placebo poate modifica percepţia durerii, tensiunea arterială, ritmul cardiac şi activitatea cerebrală.
În mod surprinzător, medicii prescriu pacienţilor placebo mai des decât te-ai aştepta. Un sondaj efectuat cu ajutorul a peste 600 de medici din Statele Unite arată că mai mult de jumătate au recunoscut că prescriu placebo în mod regulat. Aceşti medici presciu placebo atunci când constată că nu există niciun tratament medical eficient disponibil, adecvat situaţiei în care se află pacientul.
Cel mai frecvent vor recomanda vitamine sau analgezice disponibile la farmacie, chiar şi fără reţetă, precum aspirina. De puţine ori, însă, vor prescrie sedative sau antibiotice, iar în cazuri mai rare, soluţie salină sau pastile ce conţin zahăr. Uneori, medicii prescriu antibiotice la insistenţele pacientului, pentru o răceală cauzată de un virus şi nu de o bacterie. Cu toate acestea, de multe ori, pacienţii se simt mai bine imediat după administrarea acestora. Desigur, etica prescrierii de antibiotice pentru răceală, ce poate duce în timp la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice, este discutabilă!
Pastilele cu zahăr şi alte placebo sunt adesea folosite în studiile clinice farmaceutice, De fapt, pentru ca un nou medicament să primească aprobarea, acesta trebuie să funcţioneze mai bine decât un placebo în timpul a două studii clinice. Folosirea placebo pentru confirmarea eficienţei medicamentelor a dat naştere unor controverse în timpul celui de-al Doilea Rărzboi Mondial. Fiindcă nivelul aprovizionării cu morfină scădea, o asistentă medicală le-a injectat pacienţilor soluţie salină, asigurându-i că le-a administrat morfină, drept analgezic. În mod uimitor, a funcţionat! Injecţia fictivă le-a uşurat durerea soldaţilor şi i-a împiedicat să intre în stare de şoc.
După război, anestezistul care o asista, Henry Beecher, a scris o lucrare intitulată "Puternicul Placebo", publicată în Journal of American Medical Association. În această lucrare, el a descris modul în care placebo ar putea fi folosit pentru a determina eficacitatea tratamentelor medicale. La vremea respectivă, nu exista nicio modalitate standard pentru a determina siguranţa sau eficacitatea unei intervenţii medicale.
Exemple uimitoare de vindecări folosind efectul placebo
Literatura de specialitate abundă de exemple fascinante ale efectului placeo. Placebo este aproape la fel de eficient ca medicamentele antidepresive; mai bine de 70% dintre pacienţi raportează o reducere a simptomelor, atât atunci când iau un antidepresiv, cât şi atunci când primesc un placebo.
Interesante sunt intervenţiile chirurgicale placebo. Un exemplu în acest sens ar fi subiecţii participanţi la un studiu pe tema osteoartritei la nivelul genunchiului. Unora dintre subiecţi le-a fost repartizată o intervenţie chirurgicală simulată. Cum falsifici o intervenţie chirurgicală? Ei bine, chirurgii fac incizii care să dea senzaţia că pacientul a fost supus unei operaţii. În mod uimitor, atât pacienţii care au fost supuşi unei intervenţii chirurgicale reale, cât şi cei care au primit o intervenţie placebo, au raportat în egală măsură o îmbunătăţire a stării de sănătate.
Un alt studiu cu privire la efectul placebo implica o operaţie pentru a ameliora angina pectorala - durere în piept cauzată de un flux sanguin insuficient la nivelul inimii. Operaţia a avut un mare succes, iar 90% dintre pacienţi au raportat că nu mai resimţeau durere în urma intervenţiei. În cadrul studiului controlat realizat pentru a aproba această intervenţie, 76% dintre pacienţii care au fost supuşi unei operaţii reale au raportat o stare de sănătate îmbunătăţită, în timp ce 100% dintre cei care au fost supuşi unei intervenţii placebo au raportat că durerea a dispărut ca prin minune!
Unul dintre cele mai neaşteptate efecte ale administrării de tratamente placebo a fost înregistrat în cazul unor pacienţi atinşi de calviţie. Unii dintre ei au primit un placebo în loc de Rogaine, medicament pentru stimularea creşterii părului, şi, în mod surprinzător, au constatat regenerarea podoabei capilare!
Cum funcţionează efectul placebo
Beneficiile unui placebo sunt, de regulă, respinse, sub pretextul că "totul se întâmplă în mintea ta", însă modificările generate sunt observabile şi măsurabile. Există şi teorii promiţătoare cu privire la modul în care funcţionează acest concept.
O posibilă explicaţie este aceea conform căreia, un placebo declanşează eliberarea de endorfine, analgezice naturale ale organismului. O altă teorie arată că aşteptările pacientului cu privire la vindecare joacă un rol important.
O altă ipoteză arată că pacienţii care primesc un placebo înregistrează o îmbunătăţire a stării de sănătate fiindcă primesc atenţie şi îngrijire. Astfel, asistenţii medicali nu numai că facilitează procesul, ci devin ei înşişi un placebo.
Un placebo funcţionează prin declanşarea răspunsului de relaxare, care ar trebui să fie starea implicită a organismului, atunci când nu este în pericol. Aflat în stare de relaxare, mecanismele naturale de regenerare a organismului îşi fac simţită prezenţa, generând o cascadă de hormoni şi neurotransmiţători responsabili cu vindecarea.
Gândurile negative, însă, generate de boala percepută drept o ameninţare, blochează organismul şi îl obligă să genereze constant un răspuns pentru stresul înregistrat. Răspunzând factorilor de stres, organismul se înarmează pentru a contracara ameninţarea imediată, iar procesul de vindecare se opreşte.
Efectul nocebo
O atenţie deosebită trebuie acordată şi efectului nocebo, opusul efectului placebo, care apare în momentul în care pacientul consideră că un tratament inofensiv îi poate provoca daune majore. De exeplu, blestemele voodoo funcţionează pe acest principiu. Şi medicii pot genera, din neatenţie, acest tip de efect, spunându-le pacienţilor că suferă de o boală incurabilă, că nu îşi mai pot reveni sau că mai au doar câteva luni de trăit.
Cum să foloseşti efectul placebo pentru a te vindeca singur?
Dr. Ted Kaptchuk, director al unui program special destinat acestui concept de la Harvard Medical School, îţi arată cum poţi să te bucuri de beneficiile efectului placebo, maximizând efectele oricărui tratament:
1. Asigură-te că primeşti sprijinul necesar din partea doctorului. O relaţie excelentă între doctor şi pacient este extrem de importantă. Dacă nu primeşti tot sprijinul şi atenţia de care ai nevoie, alege un alt medic.
2. Conştientizează că s-ar putea ca totul să fie "doar în mintea ta" şi că nu este nimic în neregulă cu asta. În spatele părerii subiective că te simţi mai bine stau modificări obiective ale reacţiilor chimice la nivel cerebral, pe care cercetătorii abia încep să le înţeleagă.
3. Găseşte un tratament în care să poţi spune, cu mâna pe inimă, că ai încredere. Aşteptările potrivit cărora un medicament va avea efect sporesc şansele ca acesta să îşi facă datoria.
4. Păstrează o doză sănătoasă de scepticism. Şarlatanii vor să exploateze efectul placebo, încercând să vândă tratamente nu numai inutile, ci poate chiar dăunătoare, împiedicând pacienţii să consulte un medic care le-ar putea prescrie un tratament eficient.
Ţine minte că mulţi medici desconsideră efectul placebo, însă Lissa Rankin face apel la comunitatea medicală pentru îmbrăţişarea acestei metode ca fiind unul dintre cele mai sigure şi fiabile instrumente din arsenalul pentru vindecare disponibil la ora actuală:
"Efectul placebo este un ghimpe în coasta medicinei moderne. Este un adevăr incomod, care stă în calea dovezilor potrivit cărora noile tratamente sunt mai eficiente decât a permite naturii să-şi urmeze cursul firesc. Însă efectul placebo nu trebuie evitat. Este ceva ce trebuie îmbrăţişat, deoarece oferă dovezi concrete că organismul este echipat cu mecanisme de reparare înnăscute, care au puterea de a vindeca."