"Am o problema cu logodnicul meu. Ne- am cunoscut acum 1 luna pe un site de matrimoniale, iar de 1 luna vorbim online, eu aflandu-ma in XXX, iar el in YYY. Nu ne-am vazut niciodata real, decat pe web si discutii la telefon si pe mess.
Dupa 12 ore de discutie mi-a facut cererea de logodna si am acceptat. Prima saptamana a fost totul bine, ne-am inteles destul de bine.
Dupa aceea un inceput sa existe tot felul de divergente de comunicare. El motiva ca eu nu il inteleg ce vorbeste si sunt pe 2 unde diferite. Zice ca nu il inteleg si ca problema e la mine. Am incercat sa fiu mai atenta la gandurile lui, dar tot asta imi spune. Problema mai e ca el m-a intrebat despre relatiile mele din trecut si eu i-am povestit tot. In urma celor relatate de mine, el nu se poate obisnui cu ideea ca nu mai sunt virgina si cred ca pe el nu o sa-l pot iubi niciodata cum am facut-o cu primul. Mai mult, m-a rugat sa fac regenerare de himen ca sa redevin din nou virgina, am incercat insa din niste motive de sanatate nu e posibil. El tot mai insista sa mai incerc regenerare de himen in alta tara.
Ce ma fac, cum sa ii explic ca sa se acomodeze cu trecutul meu si sa ma accepte asa cum sunt, cum l-am acceptat si eu?
Cum sa discut cu el ca sa ajung la minte lui si sa ajung la mentalitatea lui, avand in vedere ca eu am 24 de ani si el 29?
Ce pot sa fac ca sa fie bine? Pentru ca ambii ne straduim sa fie bine , sa ne intelegem, ne intelegem 1-2 ore si dupa iar ne certam. El are intentii destul de serioase cu mine, dar uneori comportamentul lui rece ma descurajeaza.
Va rog sa ma ajutati, cum sa procedez ca sa fie totul bine?"
O relatie la distanta intre doua persoane care se cunosc on line si care dupa ce au stabilit o logodna, au constatat ca au deja probleme. Ce ar vrea autoarea? Sa vedem cum ar putea sa faca sa fie bine. O sa va rog si pe voi sa interveniti cu modul vostru de a vedea lumea, cu experientele dvs. Pentru aceasta aveti la indemana "comentariile".
Am avut in experienta mea de terapeut pacienti cu aceeasi problema – cum sa faca sa treaca peste ceva care a fost de demult si nu mai poate sa fie modificat. Doar dupa ce am reusit sa depasim problemele si sa vorbim despre „cum este de fapt persoana” am reusit sa vindecam si simptomul acesta. Dar asta e practica psihoterapeutica pe care nu o putem introduce aici. Sa vedem ce ii putem raspunde ei.
In primul rand eu plec de la premiza ca lucrurile sunt descrise foarte corect de autoare. „Nu ne-am cunoscut niciodata decat pe mail, telefon, etc.” „El are intentii destul de serioase cu mine”.
Aceste persoane nu s-au cunoscut niciodata in realitatea lor. Ei nu stiu cum sunt unul pentru celalalt ca persoane reale ci ei se cunosc ca „virtualitate”. Adica cand vorbim de grup, vorbim de o stare specifica de apartenenta care s-ar numi grupalitate. Similar la cuplu ar veni un cuvant care nu exista – „cuplaritate”. Adica un cuplu virtual care functioneaza in absenta cuplului real.
Faptul ca nu se cunosc in mod real, si mai mult de atat, dupa 12 ore a aparut cererea de logodna ma fae sa cred ca fiecare din ei se raporteaza la un model din mintea sa. El se raporteaza la o femeie din mintea sa. Cu alte cuvinte exista o schema in mintea lui pe care incearca sa o proiecteze asupra autoarei. Ea simte ca nu se poriveste cu modelul din mintea lui si ar incerca sa ii spuna ca este diferita. Faptul ca nu poate sa faca asta genereaza o stare de cautare a unor solutii si, probabil si apelul la noi. Cererea lui de regenerare de himen este o modalitate de a adapta realitatea la fantasma din mintea lui. Este un mecanism des cunoscut, cineva cere sa se schimbe realitatea pentru a se potrivi cu fantasma. De obicei este un mecanism care nu functioneaza. In acest context, cred ca disperarea autoarei este absolut de inteles – ea ar vrea sa iubeasca si sa fie iubita in timp prezent si in realitate. Simte ca nu poate sa faca asta iar acest subiect va fi mereu presant.
Mi se pare ca singura varianta este cea reala – daca cei doi s-ar cunoaste in timp real ar putea sa vada daca ei se potrivesc intr-adevar in acest timp. Cu alte cuvinte realitatea lui (in care intra si fantasma de virginitate) s-ar potrivi cu realitatea ei. Dar acest lucru este imposibil online pentru ca intre cei doi exista un spatiu virtual care impiedica mereu realitatea. Este ca o discutie intre doua username-uri care au anumite trasaturi ale autorilor dar de multe ori deghizate, deplasate, etc. Daca se potrivesc, problema ramane dar ea poate sa fie continuta. Nu este obligatoriu ca aceasta sa devina o problema insurmontabila – nevoia de realitate si de relatie reala ramane. Iar daca nevoia nu mai exista atunci nu se poate vorbi despre asa ceva ci doar despre o relatie fantasmatica ce nu merita atentia.
Una peste alta este un caz tipic de psihoterapie individuala sau de cuplu. Exista o tema care este in mod clar psihica si care poate sa fie rezolvata prin analiza legaturii in cazul terapiei de cuplu sau prin structura reala in cazul celei individuale. Este un simptom care are puternice legaturi cu trecutul. Este tot atat de bine posibil sa fie si o dragoste pe prima „vizionare” cat si o puternica iluzie intretinuta de net. Nu avem de unde sa stim.
Cum sa ajung la el? Destul de simplu din afara, extrem de complicat din interior. Cum s-a ajuns sa fie asa de importanta virginitatea? Este ca si cum ar trebui sa parasesti timpul prezent si sa intri intr-o lume a fantasmei, a imaginatiei, a trecutului. Este dificil. Cel mai simplu este un psihoterapeut care stie sa faca asta, sa asculte pentru a putea sa intre in lumea lui. Dar nu e imposibil. Daca credeti ca merita.
Pe de alta parte este si un cuplu intr-o perioada de tatonare, care incearca sa isi construiasca imaginea de sine si propriile modalitati de a fi. Este devreme ca timp sa isi vada realizate obiectivele, adica e necesar si timpul sa functioneze.
Voi ce credeti?