Acum, vedeta le are pe ambele, dar păstrează în inimă și amintirea trecutului modest, când tânjea după o ciocolată pe care nu și-o putea permite.
În ciuda faptului că cei de acasă îl știu de-o viață întreagă cu zâmbetul pe buze și mereu dând dovadă de un umor ieșit din comun, în spatele acestui portret au stat multe zile pline de tristețe și sărăcie, pe care Dani Oțil nu le-a uitat și despre care nu îi este rușine să vorbească.
Prezent în cadrul podcastului „iTHINK cu Iusti Fudulu”, prezentatorul emisiunii „Neatza cu Răzvan și Dani” de la Antena 1 a vorbit despre anii adolescenței sale.
Lipsurile materiale erau destul de mari, încât adolescentul Dani tânjea și plângea în fața vitrinelor de ciocolată, iar atunci când voia să-și potolească pofta de dulce, făcea „înghețată” din lapte și cacao, sau opta pentru miere cu pâine.
„Îmi juram că o să am bani să-mi cumpăr în fiecare zi o ciocolată. Pentru că-mi luam odată la lună, sau la două luni, din ce mai ciuguleam de la mama, îmi strângeam și-mi luam o ciocolată Africana. Acum gândiți-vă că o ciocolată Africana este un nimic pentru un copil. El poate să aibă sertarul cu ciocolată. Dar eu mi-am jurat că o s-o am.
Și-acum mă gândesc: bă, fii-miu n-o să plângă nicio vitrină la geam. Bă, plângeam cu lacrimi, nu e normal. Nu mai eram copil, aveam 15-16 ani. Corpul meu cerea ciocolată, că mă antrenam, mergeam la handbal, mergeam la karate, voiam să mănânc dulce și nu aveam, și mâncam pâine cu miere”, a mărturisit vedeta.