Dansez pentru tine: Afla cele 8 povesti de viata ale concurentilor

O noua competitie a visurilor este pe cale sa inceapa la Pro Tv, la mijlocul lunii martie, iar povestile de viata ale concurentilor sunt mai mult deca emotionante.

Ana Maria Ferentz - Alexandru Gheciu
Coregraf: Doina Botis

Gheciu Alexandru, 27 ani, CHISINAU

Alex vrea sa lupte alaturi de Anamaria pentru a readuce speranta in familia sa, pentru tatal sau, pentru visul mamei sale din ultimii ani de viata, pentru fratele sau chinuit la munca in strainatate, dar si pentru bunica sa care a avut grija de el dupa si-a pierdut mama.

Alex vrea sa se recompenseze fata de tatal sau pentru sacrificiile pe care le-a facut ca sa-i creasca si sa-i tina la studii pe el si pe fratele sau. Vrea sa aiba grija de el la batranete si sa-i ofere viata pe care si-a dorit-o, dar nu si-a permis-o.

Viata tatalui a fost un adevarat roman de razboi. Nascut intr-o familie de tarani, la varsta de un an a ramas doar cu mama, tatal plecand la razboi... de unde nu s-a mai intors. La 19 ani, a plecat in armata, 18 luni in Rusia si 18 luni in Armenia, in trupele de graniceri, unde i-a fost foarte greu.

 A fost un om muncit, care n-a fost niciodata la munte sau la mare, care desi indrageste foarte tare sportul, n-a avut niciodata posibilitatea sa mearga la un meci important, desi si-a dorit foarte mult. De cand il tine minte Alex, tatal sau se trezea cu noaptea-n cap, ducea mancare la animale, facea toate treburile pe langa casa, apoi fugea la lucru.

 Marea majoritate a banilor ii ducea la banca sa-i fie de ajutor la batranete si pentru un viitor frumos copiilor. Ca pana la urma, in 1992, zecile de mii adunate in zeci de ani de zile sa se transforme in niste zeci, fara zerourile miilor, fara nici o valoare. Cu toate astea si acum sta mandru ca fiind un gospodar de invidiat in sat.

Din 1999 pana in prezent locuieste de unul singur in satul natal. Alex reuseste sa-l viziteze rar, de sarbatori. Si de fiecare data tatal insista sa-i dea ceva bani, din pensia lui si asa mica. Pentru ca nu se ajunge cu banii, tatal ingrijeste animale pe langa casa.

Mama lui Alex a murit acum 10 ani, de cancer. Trei ani s-a luptat cu boala si Alex s-a simtit neputincios pentru ca era prea mic pentru a o putea ajuta. In fiecare zi cat a stat in spital, mama ii vedea vis-a-vis de camera sa pe copiii aflati in suferinta din Spitalul Oncologic. Si-ar fi dorit sa poata face ceva pentru ei, sa le aduca macar un zambet pe buze. Alex ar vrea sa indeplineasca acest vis al mamei.

Tot mamei ii datoreaza si primii sai pasi de dans. Aceasta vroia sa-l vada artist de mic. Alex si-ar dori sa indeplineasca si acest vis al mamei, dar si al lui, de a fi un mare dansator.
Diana Dumitrescu - Adrian Stan
Coregraf: Daniela Serafimovici (Furnica)

Stan Adrian, 19 ani, Arad

Adrian isi doreste sa le redea zambetul persoanelor dragi din viata lui. In primul rand tatalui sau, cel care a facut totul pentru el. Adrian ii este recunoscator pentru toate sacrificiile pe care le-a facut pentru el si vrea sa-l rasplateasca pentru asta. Isi doreste sa-i ofere un trai decent si o locuinta, iar verisorului sau care sufera de autism vrea sa-i ofere sansa la o viata aproape normala.

Adrian locuieste cu tatal sau intr-o camera dintr-o casa nationalizata. Tatal lui Adrian si-a dedicat mai bine de 30 de ani teatrului din Arad. Nici nu iesise de pe bancile scolii ca s-a si angajat, iar de atunci a contribuit la punerea in scena a sute de piese. Si  mama lui Adrian a lucrat 18 ani in teatru. Dar acum 4 ani a decis sa plece in Germania, sa stranga bani ca sa  poata construi o anexa pentru camera in care locuiau toti trei. Erau o familie unita si aveau planuri mari. Isi doreau sa-i construiasca lui Adrian o camera, iar apoi mama lui urma sa se intoarca. Insa anul trecut a hotarat sa se desparta de tatal lui Adrian si sa ramana in Germania, pentru ca acolo a intalnit pe altcineva. Visul lor s-a destramat.

Tatal lui Adrian a fost foarte afectat de aceasta veste. A plecat in Germania cu speranta ca mai poate face ceva pentru salvarea casniciei, insa a fost in zadar. Si pentru Adrian a fost un soc. Tatal lui i-a ascuns asta o perioda, nu vroia sa-l faca sa sufere. Insa a fost nevoit sa-i spuna ca mama lui nu mai vrea sa se intoarca. "De cand s-au despartit parintii mei, tata este tot timpul trist. As face orice sa-l vad zambind". Chiar daca mama lui ii mai ajuta din cand in cand, tatal este cel care il ajuta si ii este alaturi. Adrian isi iubeste si respecta foarte mult familia.
Iuliana Luciu - Grigore Moldovan
Coregraf: Adrian Cristea (Bursucu)

Moldovan Grigore, 21 ani, Bucuresti

Grigore este al doilea tata pentru fratiorul lui, Marian(Ionut) si isi doreste sa-i asigure viitorul, sa-i ofere caminul pe care acesta  nu l-a avut niciodata. Marian are 9 ani si isi aduce aminte vag de parintii sai. Ii cunoaste din poze si din povestirile lui Grigore. Cu toate acestea, in fiecare an, de 1 si 8 martie, Marian  merge la mormantul mamei sale sa-i ofere flori si un martisor.

Grigore, la cei 21 de ani ai sai este si mama si tata pentru fratiorul sau. Ambii parinti au murit din cauza aceleiasi boli cumplite, ciroza lichida. Mama acum patru ani, iar tata acum sapte ani. Grigore a luptat sa obtina custodia fratelui sau si dupa un proces indelungat, a devenit tutorele legal al fratiorului sau. Este singurul care are grija de el, desi mai are doua surori.

Grigore a fost nevoit sa se angajeze cu carte de munca ca sa poata obtine custodia. Mergea si la scoala si la munca si avea grija sa-l ajute la teme pe fratiorul sau, sa-i faca de mancare, sa mearga la serbarile lui, la sedintele cu parintii si sa-i citeasca in fiecare seara.  

Grigore este student la Stiinte politice, anul II si locuieste in casa parinteasca, din  cartierul Ferentari. In casuta cu doua camere in care ploua, peretii mai au putin si cad, iar  baia nici nu exista, locuiesc trei persoane: Grigore, fratiorul sau si una din surori.

Grigore este acum voluntar la o fundatie. Cu ajutorul fundatiei, Grigore incearca sa-i ofere fratelui sau o copilarie frumoasa. Il duce in tabere, la munte, la mare, la teatru sau la circ. Pentru Grigore fericirea inseamna sa-si vada fratele zambind. De multe ori a renuntat sa-si cumpere ceva pentru el, doar ca sa nu-i lipseasca ceva lui Marian.

Sora cea mica a lor a fost cea mai marcata de pierderea parintilor, mai ales ca ea a stat cu ei pana in ultima clipa. Nu si-a mai continuat scoala, are doar opt clase, iar acum este casatorita si are un copil.
Catalin Botezatu - Liuba Savitchi
Coregraf: Georgiana Rogojan (Caprioara)

Liuba Savitchi, 25 ani, Chisinau 1,70 m

Liuba duce in fiecare zi o lupta continua pentru o viata decenta alaturi de familia ei. Casa in care locuieste impreuna cu fetita ei, cu mama si cu fratele ei, a trecut printr-un incendiu dezastruos in urma cu doi ani. In acel incendiu a murit matusa Liubei si au pierdut atunci tot ce aveau.

Liubei i-a fost atunci foarte greu sa o ia de la capat, sa refaca casa avand doar ajutorul mamei care este pensionara, fratele ei Dumitru fiind bolnav de schizofrenie si avand de crescut singura o fetita. Liuba vrea sa isi ajute intreaga familie, pentru ca se descurca cu greu din pensia mamei si din ce mai castiga ea dansand, banii nu le ajung pentru intretinerea casei, pentru a-i asigura lui Dumitru tratamentele necesare si pentru a-si intretine fetita.

Liuba vrea sa isi ajute familia a carei singura baza este ea. Incearca sa castige un ban dansand in diverse spectacole sau plecand cu lunile in strainatate sa danseze. Ar vrea sa ramana alaturi de fetita ei si sa nu mai fie plecata atat de mult, sa o vada pe Ana cum creste, chiar daca nu a reusit sa isi intemeieze o familie alaturi de tatal fetitei Valter, care locuieste in Marea Britanie. Liuba a locuit in Londra cu Valter dar, cand a ramas insarcinata s-a intors in Chisinau unde a ramas alaturi de mama si de fratele ei. Valter si-a vazut fetita, pe Ana, de-abia in urma cu doi ani.

Fratele Liubei, Dumitru in varsta de 29 de ani, s-a imbolnavit la varsta de 20 de ani si din cauza stresului a inceput sa aiba niste crize inexplicabile. Starea lui s-a agravat, iar medicii au inceput sa-i dea un tratament care nu prea a avut efect.  Dumitru a fost diagnosticat cu schizofrenie. Liuba ar vrea sa isi ajute si fratele sa beneficieze de un tratament adecvat, intr-un loc unde sa se ocupe cineva de specialitate de el.
Dragos Bucurenci - Elena Geru
Coregraf: Lilian Caraus

Geru Elena, 20 de ani, Ramnicu Sarat, jud. Buzau

Elena vrea sa lupte pentru oamenii care i-au schimbat destinul si cursul vietii: parintii adoptivi si iubitul sau Iulian. Parintilor le este profund recunoascatoare si vrea sa-i rasplateasca pentru toate sacrifiicile lor, iar iubitului sau ii este recunoscatoare pentru toate momentele grele in care i-a fost alaturi. Visul Elenei este ca parintii sai sa temine casa in care stau si sa scape de datoriile acumulate, dar si ca Iulian sa faca parte din familia ei.

"Cine n-a facut o casa, n-a sadit un pom si n-a crescut un om, acela n-a fost om!" Cu aceste cuvinte incepe povestea de viata a Elenei Geru si a doi oameni cu suflet mare. Elena a avut nesansa de a se naste intr-o familie in care n-a fost dorita. A fost abandonata intr-un leagan de copii din Buzau ca o simpla papusa fragila cu ochi mari albastri. Norocul i-a suras totusi cand a fost adoptata de un cuplu de tineri casatoriti care isi doreau nespus de mult un copil. Din acea clipa atat viata Elenei cat si a celor care i-au devenit parinti s-a schimbat.

Stela, mama adoptiva, a visat intr-o noapte o fetita blonduta de aproximativ patru luni care o striga : "Mama, mama, eu sunt fetita ta!". Imediat dupa acest vis, Stela a inceput sa caute cu disperare in leagane si orfelinate pentru a adopta un copil.  Dupa patru luni de cautari a gasit-o, a gasit fetita pe care a visat-o.

Intreaga lor viata parintii s-au sacrificat pentru educatia Elenei. Aceasta a facut balet inca de la varsta de 3 ani si 8 luni. A facut si pian. Mama ei a fost cea care a dus-o in brate la repetitii cat a fost mica si chiar si dupa ce s-a imbolnavit a fost langa ea si a sustinut-o.

Elena a continuat cu baletul doar pentru ca mama sa a fost croitoreasa cat a lucrat si facea costumele pentru toata trupa de balet din care facea parte. Asa scoatea  niste banuti sa aiba si de material pentru costumul sau.

Probabil ca toate lucrurile pe care le-au facut parintii pentru ea, au facut-o pe Elena sa treaca mai usor peste vestea ca a fost adoptata. Initial, vestea a cazut ca un trasnet peste ea, a plans o noapte intreaga pentru a intelege ca de fapt ea ar trebui sa le multumeasca acestor oameni care au fost mereu acolo cand a avut nevoie .

O alta persoana importanta din viata Elenei este iubitul sau, Iulian. Din prima clipa in care s-au cunoscut, au stiut ca sunt facuti unul pentru celalalt. Au trecut prin multe momente in care viata i-a separat, dar in cele din urma dragostea lor a invins. In prezent cei doi au mari planuri de viitor.
Doru Todorut - Emanuela Oprisan
Coregraf: Bogdan Boanta

Oprisan Emanuela, 18 ani, com. Lipanesti, jud. Prahova

Emanuela isi doreste ca prin dans sa aduca un zambet familiei ei, mamei si celor 6 frati, care au dus o viata grea, intr-o familie cu un tata mereu absent si fara posibilitati materiale. Mama Emanuelei si-a daruit intreaga viata celor 7 copii, a muncit pentru ei, a suplinit locul tatalui, care si-a abandonat famillia si le-a facut numai probleme. Emanuela vrea ca mama ei sa se intoarca de la munca din Italia, acolo unde a plecat pentru a-si intretine familia si vrea sa isi ajute si fratii, care au probleme materiale, dar si cele doua nepotele cu probleme de sanatate.

Mama Emanuelei, Silvia, a fost toata viata batuta si batjocorita de sotul ei Titi. Silvia a fost maritata fortat de parinti la 18 ani cu baiatul unui prieten de familie mai instarit. Acesta nu s-a dovedit a fi barbatul viselor ei intrucat din cei 36 de ani de casnicie Titi nu a stat mai mult de 4 ani acasa cu familia. Intreaga lui viata a umblat cu alte femei si si-a neglijat atat sotia cat si copiii si mai mult de atat, a fost acuzat si gasit vinovat de trafic de carne vie si a stat inchis in repetate randuri. Silvia si-a crescut singura cei sapte copii, a muncit si a facut in acelasi timp scoala. La varsta de 48 de ani si-a terminat liceul si apoi a urmat o facultate de institutori, unde a luat chiar bursa, desi in acelasi timp lucra pentru a-si intretine familia, fara a primi sprijinul sotului, plecat tot timpul de acasa.
Andreea Spataru - Antonio Martins Dos Santos
Coregraf: Victoria Bucun

Antonio Martins dos Santos, 29 ani, Brasov

Antonio lupta sa le ofere sotiei si copilului sau o locuinta si un viitor fara lipsuri si greutati. Un alt vis al sau este sa isi revada familia din Brazilia pe care nu a mai vazut-o de 10 ani. Vrea sa ii puna in sfarsit in brate bunicii sale Severina, stranepotul pe care nu l-a vazut niciodata, pentru ca este o promisiune de suflet pe care si-a facut-o.

Antonio a avut o copilarie impovarata de saracie, desprinsa parca din romanele lui Charles Dickens. N-a cunoscut dragostea parintilor si a fost dat de catre Stat in grija bunicilor, care l-au crescut cu foarte multe sacrificii. Dupa ani de zile a aflat ca mama lui, aflata pe patul de moarte, i-a marturisit unei infirmiere ca il iubise, dar nu apucase sa-i marturiseasca niciodata.

Grautatile si lipsurile l-au determinat sa munceasca de la 12 ani. Primul lucru pe care a reusit sa si-l cumpere din proprii bani si de care a fost tare mandru, a fost o bicicleta. Pentru ca isi dorea mai mult de la viata, a plecat in lume sa munceasca ca dansator.

Antonio traieste un adevarat "love story" brazilian. Pe cand era in Tunisia, s-a indragostit la prima vedere de Daniela, o romanca inalta si frumoasa. Pe ea tot dansul o adusese pe acele taramuri, in ciuda piedicilor puse de parintii sai.

Daniela nu i-a dat nici o importanta la inceput, insa Antonio a ramas cu ea in gand. Cand s-au reintalnit un an mai tarziu, inima ii batea ca nebuna si simtea emotie in stomac. Asta i-a dat aripi si indrazneala si cu prima ocazie i-a marturisit sentimentele lui. Antonio si-a dat seama ca Daniela este "the one" si a hotarat sa o urmeze in Romania, sa se casatoreasca. La inceput familia ei nu l-a acceptat, dar cu timpul, Antonio le-a castigat simpatia. Impreuna au un baietel de 2 ani, care poarta numele bunicului lui Antonio, Leandro.

Se implinesc 10 ani de cand Antonio n-a mai reusit sa ajunga in Brazilia sa-si revada familia, pe sora, fratele, bunica (bunicul intre timp a murit), desi a avut doua incercari. De fiecare data se intampla ceva si se intorcea din drum.

Dupa moartea soacrei au locuit un timp cu tatal Danielei. Acum locuiesc cu chirie, cu sora Danielei si familia acesteia. Sunt 7 persoane, in 2 camere. Din banii pe care-i cei doi ii castiga ca instructori de aerobic d-abia pot face fata cheltuielilor zilnice, d-apoi sa stranga bani pentru o locuinta.
Catalin Morosanu - Magdalena Ciorobea
Coregraf: Andra Gheorghe(Cocuta)

CIOROBEA MAGDALENA, 26 de ani, Rm. Valcea

Viata Magdei si a familiei ei a fost marcata de multe greutati si au trecut impreuna prin multe incercari. Acum Magda vrea sa ii ofere fetitei ei Raluca viata pe care ea nu a avut-o niciodata, sa ii ofere un camin. In acelasi timp vrea sa isi ajute si mama si fratele care au au sustinut-o tot timpul si au ajutat-o sa treaca prin clipele grele. Mama si-a sacrificat intreaga viata pentru cei doi copii ai ei iar acum este somera si o ajuta pe Magda sa isi creasca fetita. Valentin, fratele Magdei a fost tot timpul alaturi de ea si "ar da totul pentru nepotica lui". Ei toti sunt visul Magdei si pentru ei vrea Magda sa danseze si sa le ofere viata pe care niciodata nu au avut-o.

Magdalena are 26 de ani si o fetita de 4 ani. Dragos, tatal fetitei nu a sustinut-o pe Magda cand era insarcinata si a trecut prin clipe grele, de doua ori chiar riscand sa piarda sarcina din cauza certurilor si a umilintelor la care era supusa de Dragos. In momentul de fata vine din cand in cand in vizita dar certurile continua de fiecare data cand se vad. In ciuda faptului ca toata viata Magdei a fost un calvar, un tata vitreg care a incercat sa o molesteze, un tata natural despre care a aflat la varsta de 16 ani si care nu a acceptat-o, ea a avut puterea sa lupte si sa mearga mai departe.

In prezent Magdalena locuieste in Ramnicu Valcea alaturi de fetita ei Raluca, cu mama si fratele ei intr-o locuinta sociala. De la terminarea facultatii nu a reusit sa se angajeze si este ajutata de mama si de fratele ei, singurii care aduc un venit in casa. Isi creste singura fetita, desi toata viata ei a visat sa isi intemeieze o familie asa cum ea nu a avut niciodata, cu un tata pentru fetita ei care sa fie tot timpul alaturi de ele.  Tatal Ralucai le ajuta cu bani dar Magda si-a dorit intotdeauna sa aiba o casa si o familie, un vis pe care Dragos nu il are pentru ele.