Pe zi? Pe saptamana? Pe luna? Sau asa, in general?
Subiect delicat de discutie. Asta pentru ca exista si unele cazuri in care ele nici macar nu isi mai aduc bine aminte cand li s-a intamplat ultima data. Da, poate parea trist, dar este un fenomen care face parte din viata noastra, atat a femeilor, cat si a barbatilor.
In tinerete, ca sa nu zic adolescenta, desi cei mai multi isi incep viata sexuala foarte devreme acum, rata este foarte ridicata. Dupa ce ai avut “curajul” sa o faci pentru prima data, vrei sa tot experimentezi, sa te cunosti si sa afli exact ce iti place si cum. Nimic rau in asta. Ideal e sa ai grija totusi cu cine, cand si unde. Desi e foarte dificil la varsta aia sa te gandesti la toate amanuntele astea plictisitoare. Primordial e cu totul altceva: sa faci dragoste!
Imi aduc aminte de cineva care stabilise o limita de 3 ori pe saptamana. Zicea el ca vrea sa isi pastreze “samanta”, sa nu se “iroseasca”. Asa incat, isi refuza partenera daca cumva ea avea chef peste limita impusa de el. Iar ea, din dragoste, se supunea acestor limite impuse de el. Poate ca mai sunt inca impreuna, poate ca nu.
Am constatat ca dupa ce trec primii ani de casnicie, mai ales daca apare si un copil, multe cupluri atesta ca rata descreste simtitor. Oare de ce? Partenerii se simt mai putini atrasi unul de celalalt? Intervine obisnuinta, rutina si scade pasiunea? Atunci inseamna ca dupa 10 ani de casnicie, dupa 20, cei doi ajung sa se multumeasca a fi prieteni si parteneri de conversatie.
In mod firesc si bineinteles ideal ar fi ca ambii parteneri sa cada de comun acord. Din pacate realitatea este cu totul alta. Fie cel putin unul din ei lucreaza prea mult si vine acasa atat de obosit incat abia mai e in stare sa manance ceva si adoarme in fata televizorului. Ori ies prea mult cu prietenii si lasa aspectul acesta al relatiei undeva, mai in penumbra. Sau pur si simplu unul are chef seara iar celalalt dimineata. Ce e de facut in astfel de cazuri? Cum sa se ajunga la un numitor comun care sa ii satisfaca pe amandoi? Probabil ca fiecare cuplu gaseste (sau nu) o cale de rezolvare acceptabila si satisfacatoare pentru ambii parteneri.
Daca ea, dupa ce relatia a devenit serioasa si locuiesc impreuna, incepe sa se transforme intr-o gospodina care miroase tot timpul a mancare, e asudata de la atata treaba si nu se mai ingrijeste suficient de aspectul ei exterior, nu e de mirare ca lui ii scade apetitul. Iar ea nu prea are de ce sa se planga. Probabil ca prea obosita fiind, nu mai are nici ea chef cine stie ce.
Daca au un copil care incepe sa planga de fiecare data cand simte ca mama i-a plecat din “cadru”, a iesit din camera pentru un “randevou” cu tatal care incepe sa isi piarda rabdarea din cauza “mucosului” astuia acaparator, iar intervine o distanta intre cei doi. Mama va renunta la sex in favoarea copilului, iar tatal va ramane frustrat, in fata televizorului sau a unei reviste de substitut. Si uite asa relatia sexuala a cuplului o ia treptat, pe panta, in jos. Depinde numai de cei doi sa isi recupereze cumva relatia sexuala. Spre binele amandoura, inainte de majoratul copilului.
Uneori poate exista si o diferenta de varsta intre cei doi, poate chiar foarte mare, in care partenera nu mai stie exact cu cine face dragoste: cu sotul sau cu tatal? Relatiile de acest gen sunt foarte delicate daca partenerii nu sunt suficienti de maturi si de constienti ca alegerea pe care au facut-o poate la un moment dat sa le deterioreze relatia. Cu tatal e clar ca nu poti sa faci dragoste! Ar trece drept incest. Si atunci? Cand incepi sa constati ca diferenta de varsta dintre voi incepe sa se cunoasca, incep sa ii atarne pieile, sa albeasca si sa se rideze, sa semene din ce in ce mai tare cu un om trecut, consumat, pe unde mai scoti camasa? Cum sa te mai simti atrasa sexual de un acest om, care arata deja cam ca un buni. Sigur ca e posibil sa il iubesti in continuare, dar asta e oare indeajuns pentru tine?
Ar mai fi si cazul in care ai iesit cam ciufulita dintr-o relatie si simti ca nu iti mai trebuie sex pentru o buna perioada de timp. Fie ca organismul tau simte la fel cum ii dicteaza mintea sau nu, te tii la distanta de toti barbatii si incerci sa te recompui. Incepi prin a schimba modul in care arati: coafura, imbracamintea, mergi la un curs de dans, te apuci de gimnastica, faci o specializare sau niste studii tot amanate etc. Bine bine, si cu tine cum ramane? Cu tine femeia? Aceea in care exista totusi aceasta dorinta pe care te lupti sa o inabusi? Apelezi la un moment dat la one night stands? Sunt suficiente astfel de intalniri legate numai de sex? Poate pentru o perioada. Din pacate, sau mai bine spus din fericire, femeia are totusi nevoie de un partener, de relatie, are nevoie sa se simta iubita si apreciata. Asa ca pana la urma tot vei cauta sa iti refaci viata, sperand ca de data asta sa iasa mai bine. Iar daca ai reusit sa inveti ceva din experientele anterioare, probabil ca vei cauta o persoana cu care sa te intelegi din toate punctele de vedere, iar sexul nu va ramane chiar ultimul pe lista. Ar fi si nedrept! In primul rand fata de tine!