Situatie: o buna prietena va spune ca partenerul ei are o relatie sexuala cu o alta femeie. Prietena va spune ca il intelege si incearca sa-l scuze. Este o situatie generala, intalnita destul de des si care rezulta din comentariile voastre. V-as propune sa ne gandim putin – de ce scuze? Care este rolul scuzelor? De a motiva o situatie?
Va propun doua posibile explicatii.
1. Scuzele in relatie cu un sentiment de vinovatie. Te simti vinovat ca ai facut un lucru si atunci incerci sa eviti consecintele vinovatiei prin invocarea unei scuze. Dar scuza nu rezolva starea de vinovatie. in situatiile de infidelitate, de exemplu, pentru ca inteleg ca autorii comentariilor la acest gen de situatie se raporteaza, vinovatia este dusa asupra celuilalt. Adica o persoana traieste prin partenerul infidel o vinovatie comuna. Atunci este necesar ca el sa fie scuzat. In spatele acestor scuze gasim fie acest propriu sentiment de vinovatie. Pacientii spun deseori "din cauza mea el s-a comportat asa", "eu l-am impins sa faca asta". Aceste situatii sunt destul de dese si este rolul psihoterapiei sa scoata in evidenta ceea ce simte de fapt.
2. Sau mai poate sa fie vorba de o alta situatie deseori intalnita – de conflict intre a te desparti de cineva sau a ramane cu el. In aceste situatii este vorba mai mult despre incercarea de a mentine in afara conflictul. In afara adica departe de constient. Deseori el invadeaza. Rolul meu este sa vad impreuna cu pacientul ceea ce se intampla, care este conflictul, partile incluse in conflict. Pentru ca acest conflict este definitor pentru pacient.