Constatam in ultimul timp dificultatea depresivului de a incepe o psihoterapie. Pasivitatea sa, absenta dorintei de vindecare, limitare la plans sau la actiuni tip – joc pe computer sau la intrari frecvente si falimentare in cazinouri par inamici greu de doborat de o dorinta de vindecare. Acesta este conflictul sau in momentul inceperii unei psihoterapii. Ulterior el va intra intr-un proces autentic de vindecare dar inceputul este paralizant de multe ori.
Starea de depresie este una grava, este o suferinta care te impiedica sa actionezi, care te prinde intr-un fel de inertie. Cand esti in situatia depresiei, ideea de a face o psihoterapie pare atractiva insa, de multe ori, starea te impiedica sa treci si la fapte. Aceasta stare de depresie te poate pune in postura sa iti faci o programare iar atunci cand a venit timpul sa poti sa mergi. Sa nu poti nu in sensul ca exista o piedica interioara, in tine care te blocheaza si te tine tintuit in starea de rau si de neputinta.
Depresia devine un elefant care sta peste tine si care iti blocheaza orice tentativa de iesire din stare. Pentru a putea sa faci ceva in aceste momente de depresie, mai ales cand ea devine accentuata, este necesar un mod de a actiona impotriva ta aparent. Sa accepti ca esti depresiv si ca nu te poti deplasa, dar ca vrei sa iesi din aceasta situatie. Prima conditie intr-o psihoterapie este sa vrei sa nu mai suferi, iar depresie exprima suferinta in mod direct si te pune intr-o postura in care devine evidenta.
Eul depresivului este unul invins care pare sa nu poata sa faca nimic. El merge la serviciu, face lucrurile obligatorii, face ceea ce este posibil in schemele sale, insa nu se lasa dus in ceea ce este de facut. Absenta placerii, a interesului il aduce deseori in postura de a se bloca pana in cele mai mici actiuni posibile. A incepe o psihoterapie este un act care poate sa fie resimtit in diferite moduri. Unul din ele este ca nu poate sa aiba loc o psihoterapie pentru ca nu exista "suficienta energie" pentru asta adica absenteaza dorinta de vindecare.
Poate ca una din trasaturi il duce in postura de a nu avea voie sa se simta bine, sa gaseasca sau sa re-gaseasca starea de placere pe care a avut-o candva. Expresia "a umple timpul" pare sa fie descrierea exacta a depresiei. Dar in depresiv exista un nucleu sanatos care il poate face sa se prinda, sa intuiasca propria boala, stare sau suferinta. Prin acest nucleu se vede ce este important si ce nu este important.
Depresia poate sa apara dupa o pierdere importanta, indiferent ca este la locul de munca, in afaceri, in pierderea unei relatii de cuplu, in faptul ca partenerul a abandonat este poate mai putin important din acest punct de vedere. Starea de inertie in care plansul si suferinta par suficiente ca pedeapsa, ca mod de expresie sunt vazute de acest nucleu sanatos.
Este necesara o mobilizare iar aceasta poate sa vina din partea nucleului sanatos care vede propria suferinta si produce un efect –" merg sa ma intalnesc cu terapeutul meu, desi nu prea imi vine si mi se pare inutil" sau poate sa fie o voce exterioara, un membru de familie, partenerul sau un prieten care isi poate juca in doua moduri – fie spune explicit asta si insista sau vine impreuna cu cel care sufera.
Pana la urma este un lucru simplu de inteles – daca nici psihoterapia nu poate ajuta un depresiv atunci singura varianta ramane psihiatria, care in niciun caz nu va vindeca suferinta.