Rampele pentru persoanele cu handicap
Rampele pentru scaunele cu rotile sunt facute mai mult de ochii lumii decat pentru a raspunde cerintelor celor carora le sunt destinate. Atat in sectorul public, cat si in cel privat au aparut improvizatii inestetice si uneori imposibil de utilizat, poate doar de pasionatii de sporturi extreme.
Lifturile de la Metrou
Persoanele cu dizabilitati locomotorii vor avea la dispozitie lifturi si alte dispozitive care le vor ajuta sa aiba acces in statiile de metrou, ne ameninta din 1989 autoritatile. Pana acum singurele statii cu lifturi sunt 1 Mai, Gara de Nord si Piata Unirii, mult prea putin, daca este sa tinem cont de pretentiile de capitala europeana pe care le are Bucurestiul.
Galben, verde si albastru - containerele diferentiate
La ghena blocului nu se arunca decat gunoiul menajer, iar ambalajele reciclabile trebuie duse separat in containere amplasate in locuri speciale. Firmele producatoare de ambalaje sunt obligate sa recicleze PET-urile, sticla, hartie, iar containerele diferentiate, frumos colorate in galben, verde si albastru sunt in tot Bucurestiul.
Pana aici totul suna foarte bine, numai ca la o privire mai atenta aceste containere fie sunt goale fie au orice altceva in ele decat ceea ce ar trebui.
Pe de o parte sunt amplasate in locuri in care nimeni nu se aventureaza sa mearga sa arunce, pe de alta parte inca suferim la capitolul "responsabilitate sociala". Nu suntem asa de eco pe cat ne credem!
Teresele supendate ale Centrului Vechi
Cuprins intre Piata Unirii, Calea Victoriei si Piata Universitatii centrul Istoric al Bucurestiului e o ruina, iar ultimele monumente interbelice isi dau sfarsitul sub ochii nostri. Totusi, in mijlocul acestei nepasari comerciantii din zona isi cotinua negotul. Magazine cu staif stau usa-n usa cu maghernite parasite, pline de gunoaie si tot felul de deseuri.
Lucrarile de reabilitare pentru care a fost inchisa circulatia in zona intarzie sa se vada. Teresele pub-urilor, cafenelelor si restaurantelor din zona lovita de "boala reabilitarii", pentru care doctorul Oprescu nu are inca o reteta (contractul cu firma care se ocupa a fost reziliat, n.r) sunt acum supendate peste tevile de canalizare.
Tu(r)nurile Capitalei
Spatiile verzi publice sunt distruse pentru a construi mall-uri, restaurante, locuinte de lux. In mijlocul unor zone urbane deja aglomerate apar grandioase proiecte imobiliare. Traficul si arhitecturia din multe zone ale Bucurestiului sunt sugrumate de constructii care nu au nici in clin nici in maneca, nu doar cu arhitectura din zona ci nici cu infrastructura subrezita de trecerea timpului.
Identitatea culturala a Bucurestiului este distrusa de nepasarea si indiferenta autoritatilor si de interesele meschine ale dezvoltatorilor industriali cu mai multa eficienta decat a incercat sa o faca buldozerele din regimul comunist. Turnul Bancorex, din Centrul Istoric, cel de langa Biserica Armeneasca, turnul de la Piata Charles de Gaulle, turnul de pe Bulevardul Ion Mihalache sunt doar cateva dintre tu(r)nurile prin care Bucurestiul viseaza la grandoarea New-York-ului.
Sarac lipit-dar locuiesc in centru!
In spatele blocurilor cu chirii ametitoare din zona Piata Unirii, Piata Universitate sau Piata Romana si chiar in Centrul Vechi al Bucurestiului se afla o alta realitate - zeci de familii locuiesc in case lipsite de utilitati precum apa sau canalizare. In Bucurestiul anului 2009, acestia aduc apa in bidoane, se inghesuie in camere mizere ale caror ferestre au in loc de geam cate o folie de plastic si care risca sa se prabuseasca peste ei in orice moment.
Zonele "centru vechi", cum se numesc aceste suprafete de concentrarea teritoriala a saraciei sunt arii centrale de case, care au fost nationalizate in perioada socialista si care sunt intr-o stare avansata de degradare, multe fiind in prezent locuinte sociale sau cu chirie repartizate de catre autoritatile locale familiilor sarace.
Bucurestiul postindustrial
"Dupa ce, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, industria a devenit o prezenta economica si culturala importanta in peisajul orasului, in ultimii 10-15 ani ea a inceput sa se contracte. Pe langa procese urbane, cum ar fi suburbanizarea, gentrificarea si aparitia ghetourilor, dezindustrializarea Bucurestiului reprezinta una din tendintele majore ale istoriei recente a orasului", spune antropologul Liviu Chelcea.
Dezindustrializarea este o transformare economica, dar si una culturala. Nu doar icoanele sau castelele au intelesuri, ci si tehnologia si fabrica "semnifica" ceva, si intreg peisajul urban generat de dezindustrializare, situat intre fetisurile "maidanului industrial" si cele ale "complexului rezidential".
Asistam la o reconversie functionala a importante cladiri din patrimoniu industrial. Utilizarile actuale ale spatiilor industriale schimba noul peisaj al orasului. Mall-urile din Bucuresti, simbolurile erei consumeriste sunt construite pe scheletul "circurilor foamei", constructii mostenite de la "vechiul regim", care trebuia sa devina complexe agroalimentare in anii comunismului.
Fabrici, uzine, depozite, mai noi sau mai vechi, in picioare sau in ruine, refolosite sau darapanate, toate se inghesuie in Capitala tarii. Unele isi mai pastreaza povestile, altele au fost uitate, dar toate sunt in mijlocul nostru, la fiecare pas.
Sociologul Constantin Schifirnet explica dinamica modernizarii societatii romanesti prin teoria formelor fara fond, dezvoltarea fiind una inversa de la afirmarea spiritului national si de la constructia politica spre dezvoltarea economica- o modernitate mozaicata, nestructurata, lipsita de orice fel de logica. Toate anomaliile, contradictiile, discrepantele aparute in procesul de modernizare sunt, de fapt, fenomene caracteristice noului trend de dezvoltare capitalista realizata se pare dupa ureche in "micul Paris".