Dragobetele este considerat patron al dragostei, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca”.
Dragobetele mai poate fi intalnit si sub denumirea de „Dragomir”, cunoscut ca un cioban care o insoteste pe Baba Dochia in calatoriile prin munti, dar reprezinta de asemenea si o figura pozitiva, simbol al primaverii.
Dragobetele se sarbatoreste pe 24, 28 februarie sau la 1, 3 și 25 martie, aceste numeroase date fiind cauzate de confuzia data de cele doua calendare (iulian si gregorian).
Traditia se pastreaza cu precadere in sudul si sud-vestul Romaniei. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar in jurul lor stateau si vorbeau fetele si baietii. La ora pranzului, fetele se intorceau in sat alergand, obicei numit zburatorit, urmarite de cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, il saruta in vazul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele saruta fetele.