Ca sa pot intelege mai bine acest fel de gandire, in ultima vreme am inceput sa fiu foarte curioasa si sa le pun intrebari celor din jurul meu. Am observat multi barbati tineri care isi supravegheaza fiecare fel de mancare si prefera sa se infometeze o zi intreaga decat sa se ingrase sau/si sa faca burta. Fetele sunt, cateodata, mai directe si recunosc ca mai toate spera sa isi poata permite -din toate punctele de vedere- diverse procedee de slabire sau de infrumusetare.
Pana la urma, ce ne impinge la acest simt extrem de critic cu noi insine?
Psihologii spun ca ceea ce ne motiveaza este faptul ca incercam sa fim perfecti nu numai in ochii nostri, cat mai ales in ochii celorlalti. Putem extrapola si, pornind de la acest punct de vedere, putem spune ca ne dorim nu numai sa aratam foarte bine, ci ne dorim sa avem cea mai buna slujba posibila, familia cea mai armonioasa si o stabilitate financiara de invidiat. Imi pare foarte trista aceasta constatare, faptul ca ne raportam la ceilalti nu numai in ceea ce priveste dimensiunea sanilor, ci si a primelor de sarbatori sau a cadourilor sau/si momentelor frumoase oferite de El.
Cu ocazia conferintei de lansare a volumului sau la Bucuresti, Inteligenta Erotica, autoarea americana Esther Perel evidentia faptul ca trebuie sa ne cunoastem si iubim pe noi insine, cu atat mai mult cu cat in preajma noastra nu se afla cineva care sa ne iubeasca.
Edith ramasese aceeasi persoana timida, si a inceput sa se teama ca daca sotul sau o va descoperi asa cum este in realitate, o va parasi. Atunci a inceput sa se prefaca vesela si voioasa, si aceasta prefacatorie a inceput sa o faca si mai nefericita ca inainte. Totul s-a schimbat in momentul in care ea a auzit-o pe soacra sa spunandu-i unei alte persoane cum a reusit sa isi creasca copiii atat de increzatori in sine si de sociabili: "Le-am spus ca orice s-ar intampla, sa nu renunte sa fie ei insasi nicio clipa". Dale Carnegie ne povesteste ca din acel moment Edith s-a transformat: a inceput sa isi caute adevarata personalitate, sa isi cultive calitatile si sa isi accepte fara prea mari greutati slabiciunile.
Unul din cele mai bune sfaturi ale acestor doi autori americani este sa nu ne traim viata stapaniti de frica (frica de ceea ce s-ar putea intampla, frica de durere sau frica de dezamagiri) si nici de trecut, care nu ne poate face sa intelegem mai bine unele experiente, ci mai mult ne chinuie.
Exercitii de auto-admiratie!
Incearca sa faci acest exercitiu extrem de simplu: fa o lista cu toti oamenii care in ultimele luni ti-au spus ca admira ceva la tine, fie culoarea ochilor tai, fie obiceiul tau de a fi mereu punctual/a, fie felul fresh in care arati dupa o noapte petrecuta in oras. Da-ti seama ca sunt oameni care te plac asa cum esti si care admira lucruri pe care tu uneori nici nu le bagi in seama. Poate ca dupa ce vei face aceasta lista vei vedea ca si tu te poti admira si iubi.
Un alt exercitiu, care e garantat ca iti va oferi o alta perspectiva asupra lucrurilor este sa iti faci o lista mentala in care sa treci toate lucrurile pe care ai vrea sa le imbunatatesti la tine, fie ele trasaturi de personalitate sau trasaturi fizice. Gandeste-te apoi la modalitatile prin care le poti imbunatati si te vei simti mai bine cand vei realiza ca mai toate lucrurile au solutii pe lumea asta, si inca osolutii pozitive.
In final, adevaratul exercitiu de admiratie! Dezbraca-te complet si mergi sa te privesti in oglinda (e mai bine sa fii singura in casa)! Observa-ti bine corpul, cu micile lui imperfectiuni, cu usoarele urme lasate de costumul de baie si cu zonele in care rautacioasa celulita se arata. Trebuie sa il iubesti, pentru ca si altii o fac sau o vor face!
Iubirea fata de sine si fata de propriul corp creste pe masura ce avem grija mai mare de acel corp si de dezvoltarea personalitatii noastre. Tine-ne la curent cu progresele tale!