Cati dintre noi ne regasim in acest tipar?
Alegerea implementarii unui sistem de reguli avand la baza “santajul emotional”… de tipul “daca…atunci…”
Adevarat sau fals?
Este doar o ipoteza care ramane sa fie verificata de fiecare dintre noi.
Cati dintre noi am simtit sau am stiut ca suntem iubiti cu adevarat?
Cati dintre noi neconditionat?
Cati dintre noi am “aflat” mai devreme sau mai tarziu ca parintii sau persoanele importante pentru noi in viata ne-au iubit oricum, indiferent de ceea ce s-ar fi intamplat, indiferent de ceea ce am fi facut, indiferent de cum ne-am nascut?
Si ceea ce este mai important: “Ce am ales sa facem cu aceasta informatie?”
Exista teorii care sustin ipoteza conform careia noi suntem invatati sa iubim de cei apropiati noua si acest invatat isi pune amprenta aspra vietii noastre relational-afective. Si cum exista mai multe forme de dragoste, fiecare persoana (pe care noi o investim cu putere) isi poate aduce aportul in dezvoltarea noastra afectiv-emotionala.
Respectul (de sine), (auto)cunoasterea, (auto)acceptarea, (auto)intelegerea, toleranta etc pot fi cateva dintre multele ingrediente ale iubirii de sine si implicit ale iubirii de oameni.
Sunt valori subiective care iti pot ramane straine daca nu le-ai impartasit in relatie cu cineva.
Este adesea usor sa le denumesti si adesea este posibil sa simti ca este dificil sau ca practica difera de teorie. Oare?
Insa asta este departe de a insemna ca nu le poti dezvolta, ca nu ti le poti integra in propriul sistem valoric.
Daca ne dorim sa fim autentici, originali, in contact permanent cu noi insine, atunci este de preferat sa fim “prezenti” in viata noastra de zi cu zi secunda de secunda, AICI si ACUM, cu bune si cu rele.
Invata sa te iubesti pe tine insati!
Se incepe cu pasi mici, treptat.
Pot fi acei pasi prin care te redescoperi pe tine insuti, acelasi insa intr-o cu totul alta lumina.
• Pentru ca te accepti asa cum esti si nu te scuzi sau acuzi pentru ceea ce esti,
• Pentru ca iti poti permite sa visezi, sa iti doresti.
• Pentru ca meriti,
• Pentru ca esti indreptatit sa ceri,
• Pentru ca stii sa daruiesti,
• Pentru ca poti pur si simplu sa te bucuri ca existi! Etc
Iar cand te gandesti la idea de cuplu si relatie indelungata, mediteaza asupra a ceea ce inseamna pentru tine: intimitatea, pasiunea si angajamentul!
Care este ecoul lor in sufl;etul tau si ce nevoi se ascund sau se nasc din aceste trei concepte?
Pana atunci, iata o mica prezentare pentru fiecare, prezentare ce este departe de o incercare de a le defini.
Intimitatea
Fiecare dintre noi avem propria reprezentare asupra a ceea ce inseamna intimitate.
Cand rostim intimitate, ca reprezentare interioara apare sentimentul de apropiere, conectare, legatura.. Adesea gasim ca este usor sa ne deschidem sufletul pentru ca celalalt sa intre in intimitatea gandurilor si sentimentelor noastre. Alteori, asemenea unor melci, ne retragem in propria noastra cochilie cuprinsi de teama, neincredere, precautie, privind cu ochi aproape inchisi spre celalalt.
Unii dintre noi ne simtim vulnerabili in intimitate cand este vorba de a ne “dezgoli” in fata partenerului de mastile rolurilor avute peste zi. Altii se simt puternici in relatie cu celalalt, “dictand” aceasta intimitate.
Care ar fi ingredientele unui astfel de sentiment?
Increderea, relationarea, comunicarea, empatia, comuniunea, completarea etc.
In spiritul acestor ingrediente, ne simtim ca si cum am atins acel intreg absolut pe care se presupune si se asteapta ca “niciodata si nimeni sa nu il poata distruge sau perturba”.
Este acel flux de energie care circula intre tine si el, sunt acele cuvinte nerostite, dar atat de bine intelese.
Daca ar fi sa avem o perspectiva fiziologica, intimitatea ar fi metabolismul si pasiunea, sangele care tine treaza o relatie de cuplu.
Pasiunea
Cate amintiri, trairi sau impulsuri poate genera doar pronuntarea acestui cuvant!
Se considera ca sursele profunde ale psiunii sunt “aproape intotdeauna inconstiente si instinctuale”.
Romantism, atractie fizica, senzualitate, placere, traire plenara, entuziasm, viata etc.
Este terenul in care sexualitatea se simte ca la ea acasa.
Din perspectiva specialistilor, pasiunea poate fi definita ca fiind “o stare afectiva intensa, stabila si durabila, orientata spre un obiect exclusiv si susceptibila sa dea lumii o noua infatisare”.
Cei mai multi o confunda cu dragostea la prima vedere.
Cine trezeste pasiunea din tine?
Cine este cel care o poarta, o simte si ii da curs?
Este ea durabila?
Sunt voci care sustin ipoteza aceasta.
Important ca in fiece zi sa descoperim ceva nou in noi insine, in celalalt si in relatia pe care o avem! Intretinem flacara pasiunii!
Angajamentul
Pentru multi consta in luarea deciziei de a iubi pe cineva si angajamentul de a pastra aceasta dragoste.
Este o perspectiva interesanta, mai ales datorita faptului ca adesea il invinovatim pe celalalt pentru faptul ca nu il mai iubim. Cineva spunea: “Eu cred ca (angajamentul) este o promisiune de mijloace si nu de rezultat; este un angajament prin care iti asumi sa faci tot ceea ce tine de tine”. Este adevarat, adesea uitam acest lucru si gandim in sinea noastra ca celalalt nu a facut suficient ca sa ne determine sa il iubim o viata intreaga. Este foarte usor sa gasesti justificari, insa te invit la un moment cu tine insati in care inainte de a-l intreba pe celalalt ce a facut pentru voi, sa te intrebi pe tine insati ce ai facut tu in relatie cu partenerul tau. Vei ramane surprinsa de perspectiva care ti se deschide!
Psihoteraput Jeni Chiriac