Frica de durere este mare deoarece atunci cand ne doare ceva ne gandim ca se intampla ceva rau, ca ne este pusa in pericol integritatea corporala. In momentul in care simtim durere primul impuls este sa ne ferim de cauza, sa ne protejam, sa supravietuim.
Dar oare este valabila acceasi reactie si in travaliu?
Oare aceasta durere ne prevesteste ca ne este viata pusa in pericol in timpul nasterii? Raspunsul care imi vine mie in minte (si sunt convinsa ca nu doar mie) este NU. Durerea in travaliu ne indica venirea pe lume a unui miracol, a unui bebelus adesea foarte dorit. Asadar, durerea este un indicator al nasterii, al progresului travaliului.
Daca este lasat sa isi urmeze cursul firesc, natural, travaliul nu incepe brusc. Progresul lui nu este fulminant, nu incepe direct cu contractii din 30 in 30 de secunde si cu dilatatie de 10 cm. Adesea se incepe cu contractii din 20 in 20 de minute, cu o dilatatie de 1 cm.
In acest punct va puteti pune intrebarea legitima, ce legatura au toate acestea cu durerea? Legatura este foarte directa: contractia este cea care doare.
Contractia? Cum adica contractia? Ce este ea si la ce ajuta?
Contractia presupune intarirea si bombarea uterului (care, in acel moment, este cel mai mare si mai puternic muschi din corp), avand ca urmare deschiderea colului. Fiecare contractie o putem asemui cu un val, adica incepe sa creasca, atinge un punct maxim, iar apoi dispare treptat, pentru ca uterul sa se poata odihni. Primele contractii pot fi simtite ca niste crampe menstruale sau ca o durere lombara surda, nu ascutita.
Va propun un test simplu: impungeti-va cu o unghie unul dintre degete si tineti numarand pana la zece. Probabil este foarte dureros. Acum va rog sa repetati de cateva ori aceasta miscare. Cum este cu durerea acum? Mai este resimtita la fel de puternic ca prima data? In mod normal nu. Din ce cauza? Corpul are propriile modalitati de a face fata durerii. In travaliu este la fel, in momentul cand durerea devine foarte mare corpul secreta endorfine, care ajuta la a face fata durerii, la a nu mai fi simtita atat de ascutit.
Exista, dupa cum spuneam si la inceput, multe modalitati de anihilare a durerii, multe tipuri de anestezii. Cele mai des folosite sunt cele de tip epidural si cele rahi (acele anestezii ce sunt facute in zona lombara a coloanei vertebrale). Dar cat de sigure sunt ele? Adesea nu se vorbeste nimic despre faptul ca acestea trec prin placenta si ajung si in corpul nou-nascutului. De asemenea, atata timp cat nu mai simtim durerea, nu ne mai dam seama nici de cand e necesar sa impingem si cand nu in nastere. Daca impingem cand nu avem contractii, adica in pauza dintre contractii, vom impinge ineficient, dar cu siguranta ne vom obosi.
Exista multe metode de diminuare a durerii fara a fi implicate anestezii, acestea fiind: pozitionari ale corpului pe toata durata travaliului, respiratia, masajul, miscarea, vizualizari, dusuri etc., promovate in educarea prenatala Lamaze. Aceste tehnici ajuta la evitarea totala a folosirii metodelor ne-naturale de eliminare a durerii.
Asadar, durerea in sarcina este progresiva, ne indica progresul travaliului si ne prevesteste venirea pe lume a propriului copil.
Eu consider ca fiecare mamica isi poate lua propriile alegeri, dar este necesar sa se informeze cat mai corect, sa aiba la dispozitie informatii despre avantaje si dezavantaje, pentru a putea astfel constientiza ce consecinte deriva din alegerile pe care le fac, iar apoi sa ia o decizie pe care sa si-o poata asuma in intregime.
Sloganul meu pentru mamici este: “O mamica informata este o mamica mai buna!”