Prea mult din tine nu o sa-mi fie suficient sa potoleasca dorul, ce in colturi de existenta s-a adunat.
Prea mult din tine nu va putea sa-mi duca fiinta intr-o stare de satietate de iubirea ce mi-a fost prezisa, in necesarul existentei de dinainte de timp.
Poate ca in abisul nebuniei mele doar tu imi esti normalitate si tanjesc groaznic dupa tine. Iti vreau caldura trupului si sa gasesc, astfel, linistea serilor mele de inghet. Pe buzele tale eu vreau sa imi pierd suflul si sa-mi gasesc necontenit zamislirea. Cu bratele tale -in jurul trunchiului meu- vreau sa-mi frangi trupul si sa ma slefuiesti neintrerupt.
Desira-mi anii cu degetele-ti si rasuceste-mi iar si iar prezentul. Apoi, fa-ma prizoniera sufletului tau si stapana ratiunii ce, inca, se mai zbate in tine. Stii ca nu te vreau rational, ci doar clipa de vesnica simtire.
Lasa-mi sarutul sa-ti echilibreze mintea si inima. Vreau sa ma aflu la mijlocul celor doua, iar de pe buze tu-mi vei sorbi raspunsuri.
Rataceste-ti pielea cand o unesti cu mainile mele si permite-mi sa ma contopesc cu tine… Sa-mi culc sanii pe pieptul tau si sa ne unim bataile de inima... Lasa sufletele noastre sa foloseasca ochii pentru a atinge toate acestea...
Purtam in noi vesnicia.
Sa fim un cantec… un dans… o vara…
...oricand eterni… de atunci nemarginiti
… mereu in noi… tot timpul DOI ce-or sa formeze UNU…**
*Titlul a fost inspirat din cartea Walkiriile, de Paulo Coelho.
Lectii: gramatica si viata
Azi ma dezic de tine
