Un studiu de amploare publicat recent in revista de specialitate British Medical Journal arata ca ratele de deces provocat de cancerul la san sunt aceleasi in randul femeilor care isi fac mamografii si la femeile care nu isi fac acest test. Este doar un alt studiu dintr-un val recent de cercetari care incearca sa raspunda concret la intrebarea "cine are nevoie de mamografii si cat de des trebuie sa ne facem aceasta analiza?".
Studiul desfasurat pe o durata de 25 de ani a urmarit aproape 90.000 de femei canadiene, dintre care jumatate si-au facut regulat mamografii, iar cealalta jumatate a efectuat o auto-examinare sau a fost examinata de profesionisti din domeniul sanatatii.
Si, desi aceasta este a treia oara cand acelasi grup de cercetatori a publicat rezultatele din acest studiu (o data la 5 ani si o data la 15 ani), oamenii de stiinta considera ca ratele de mortalitate sunt atat de asemanatoare intre cele doua grupuri de femei, incat mamografiile par sa aiba prea putine beneficii pentru femeile cu varste cuprinse intre 40 si 59 de ani.
Mai rau, mamografiile par sa reprezinte, de fapt, o amenintare in sine: potrivit unui studiu, una din 5 forme de cancer identificate cu ajutorul mamografiilor si apoi tratata cu proceduri precum chimioterapia si biopsia, nu era nevoie sa fie tratata in acest fel, subliniaza The New York Times.
Potrivit americanilor, un editorial care insoteste studiul a comparat mamografia cu o alta procedura de screening care se face pentru cancerul de prostata - si a aratat ca ambele teste sunt aproape identice in ceea ce privestre rata de supra-diagnosticare a pacientilor si au aceeasi reducere usoara a ratei de deces.
Studiul despre mamografii, chiar daca este mare amploare, a fost intampinat cu critici de catre expertii in imagistica la san, precum Dr. Donna Plecha, de la Universitatea din Cleveland, care sustine ca datele prezentate in acest studiu sunt eronate, deoarece masinariile si calitatea tehnologiilor folosite in studiul cu durata de 25 de ani nu sunt indicatori pentru ceea ce avem astazi in aceasta privinta.
Specialista in imagistica la san este de parere ca o mamografie prost realizata nu este mai buna decat situatia in care pacienta nu are parte de nicio mamografie. Dr. Plecha este unul dintre anchetatorii care a publicat o cercetare in ultimele 6 luni care contribuie la dezbaterea care s-a nascut in jurul mamografiilor.
Studiul ei, publicat in American Journal of Roentgenology, a constatat ca femeile cu varste intre 40 si 49 de ani care au suferit o mamografie (screening de rutina) au fost diagnosticate in stagii incipiente cu tumori mai mici si pacientele au avut o probabilitate mai mica de a avea nevoie de chimioterapie.
Studiile clinice anterioare au descoperit ca mamografia reduce rata de deces de cancer la san cu cel putin 15% pentru femeile aflate in jurul varstei de 40 de ani si cu cel putin 20% pentru femeile mai in varsta, spune Dr. Richard C. Wender, sef la American Cancer Society, care a inceput deja sa creioneze noi linii de ghidare pentru mamografii, pe baza acestor studii, dar si pe baza altor cercetari.
Unii medici sunt de parere ca datele studiului de 25 de ani nu sunt acolo pentru a dovedi ca screening-ul in jurul varstei de 40 de ani face o diferenta in ceea ce priveste mortalitatea femeii. Dar rata de supravietuire sau cat de mult timp poti trai cu boala - respectiv cancerul la san - este diferita de rata de mortalitate si specialistii cred ca merita sa acorzi o atentie sporita inainte de a considera mamografiile inutile.
"Daca ne uitam la pacientele pe care le vom salva si la numarul de ani in privinta vietilor salvate, este mai important sa facem mamografii si screening la pacientele aflate in jurul varstei de 40 de ani. Riscul cel mai mare este la 70 de ani. Dar la 40 de ani, cancerul poate fi mai agresiv, creste si se extinde mai repede, ai mai multe sanse de a castiga mai multi ani din viata daca ii pui un diagnostic destul de devreme pentru a te vindeca", spune Dr. Plecha pentru prevention.com.
Citeste si: 5 mituri despre cancerul mamar, demontate
Ai colesterolul mare? Atentie, poate "alimenta" cancerul la san