Asa s-a intamplat si in cazul meu. In 1992 am pasit pentru prima data pe nisipurile egiptene. Am ales aceasta destinatie din curiozitatea si atractia provocata de povesti exotice despre locuri exotice, pline de istorie. Am pornit intr-un tur prin zona continentala a Egiptului (mai exact in Valea Nilului) pe urmele lumii antice egiptene, plina de simboluri si mistere. Se stie ca Egiptul are, totusi, cele mai multe si mai bine conservate vestigii ale istoriei antice vechi (comparand de pilda cu cele contemporane lor din Mesopotamia – Irakul de astazi). Iar eu am pornit in "redescoperirea" lor.
Calatoria mea inapoi in timp a fost o experienta ce mi-a depasit cu mult asteptarile. M-am simtit in multe momente ca un arheolog care face o descoperire. In fiecare sit arheologic am simtit ca eu sunt primul care paseste pe urmele istoriei, ca inaintea mea se intinde acea civilizatie iar eu sunt cel care ii dezvaluie povestea, eu pot sa-i dezleg misterele...
Am trecut, printre multe alte locuri, si prin magnificele: Karnak, Luxor si Valea Regilor, unde am vizitat temple vechi ultracelebre (cel de la Karnak (Templul lui Amon de la Karnak), inceput in sec. XVI i.Hr. si extins in circa 1500 de ani – fiecare faraon dintre cei implicati mai adauga cate ceva, si eventual deplasa pe o pozitie secundara statuile celor dinaintea lui) precum si morminte regale de tip hipogeu (- in pamant sau stanca, adica nu de tip piramida cum s-au construit in perioada Regatului Vechi), construite de regi din dinastii din perioada noua a Egiptului faraonic. Astfel, un loc de neuitat a fost Valea Regilor. A ramas un spatiu misterios, inca plin de secrete; aici au fost inmormantati conducatorii Egiptului din dinastiile 18 – 20. In acest loc sunt 63 de morminte, cele mai multe de regi (cel mai celebru fiind, evident, cel al modestului rege Tutankhamon, singurul mormant de faraon scapat nejefuit!), dar si cateva apartinand unor regine precum si unor inalti demnitari. In apropiere de Valea Regilor, in Valea Reginelor, a fost descoperit, de asemenea, un mare numar de morminte, dar de data aceasta apartinand doar sotiilor de faraoni, unor printi si nobili, de asemenea din dinastiile 18 – 20. Unul dintre cele mai interesante este mormantul reginei Nefertari, sotia cea mai iubita a vestitului Ramses II.
Pe langa momumentele istorice, Egiptul mai are o comoara, speciala, omniprezenta si atotputernica (cel putin sub aspectul caldurii...): Soarele. Pe cerul vesnic senin, un ochi mare, luminos si orbitor imi umarea fiecare pas. In fiecare zi Soarele (zeul Ra, nu-i asa?, doar eram pe teritoriul lui...) ma insotea peste tot. A fost singurul martor continuu al "descoperirilor" mele, dar si un fel de calauza. Razele sale imi dezvaluiau unghere tainice ale locurilor vizitate, cu hieroglifele care ascundeau intreaga poveste a civilizatilor care traisera acolo.
Odata fascinat si fermecat inexplicabil de tara piramidelor, drumurile mele au continuat sa se indrepte spre aceasi destinatie. In consecinta, in 2006 m-am intors in locul „primelor mele descoperiri arheologice”, mai matur, mai curios, mai pregatit sa inteleg misterele egiptene. Am ales din nou excursia-tur prin Valea Nilului, pentru ca aveam o multime de obiective de [re]vazut si de [re]descoperit... Mi-am reluat drumul prin istoria egipteana si am urmarit cursul Nilului inapoi in timp...
Pentru mine Egiptul inseamna istorie, arta, cultura, dar anul trecut, in 2009, am ajuns sa cunosc si partea turistica de divertisment a tarii, cand am ajuns in Peninsula Sinai, in statiunea Sharm el-Sheikh. Piramidele au fost de nelipsit, dar de data aceasta piramide de mancare se inaltau in restaurantele luxoase ale hotelurilor de pe malul Marii Rosii. Nu este greu sa-ti imaginezi cum era viata unui faraon pentru ca in aceste statiuni esti rasfatat 24 de ore din 24. Fiecare hotel are un centru de relaxare si spa, dar si un centru special de scuba diving si snorkeling. Daca iti doresti sa descoperi misterele subacvative, te poti aventura in adancuri alaturi de un instructor personal specializat in fauna si flora marina, care iti va arata tot ceea ce este mai frumos in Marea Rosie – sute de corali si alte sute de speciii de pesti exotici.
In Marea Rosie (temperatura minima a apei sale este de 220C) inoti de fapt intr-un mare curcubeu, alaturi de o diversitate de pestii multicolori. Dar pentru ca le invadezi spatiul nu scapi foarte usor. Pestii mai indrazneti incearca sa te atentioneze ca le incalci teritoriul si te ciugulesc sau te ciupesc. In plus, cu ocazia primei sesiuni de snorkeling am mai descoperit faptul ca fiecare peste are piatra sau coralul sau, iar daca il indepartezi de „casa” intr-o clipa se intoarce in acelasi loc.
Intr-o alta zi, in care mi-am continuat periplul in Marea Rosie m-am intalnit cu un stimat peste de aproximativ 1 m lungime (l-am zarit destul de tarziu...), de o combinatie aparte de alb cu negru ("sare-si-piper"). In momentul in care m-a zarit, s-a oprit, fara teama, cam la 2-3 metri distanta de mine, m-a privit cu un ochi pentru destule secunde ca sa m-apuce oarece teama, dupa care a plecat mai departe agale, indiferent. Stia ca sunt pe teritoriul sau si stia in egala masura cine este in avantaj... Nu reprezentam nici un fel de pericol, eram doar un trecator dornic sa-i cunoasca lumea.
Pentru mine Egiptul reprezinta locul in care poti calatori in timp, in trecut. Mai mult decat atat, daca esti norocos este tara in care poti descoperi nu doar tainele istoriei, dar si tainele tale, ca om.
Articol oferit de Autoritatea Nationala de Turism a Egiptului (ETA)