Mi-am permis sa las acelasi nume cu al unei povestiri de a lui De Mello, pentru ca este prea sugestiva sa o schimb:)
Asadar...
"Un elefant facea baie intr-un iaz din mijlocul junglei. Un soricel s-a postat pe malul iazului si i-a cerut imperios sa iasa din bazin.
- Nu vreau, a raspuns elefantul.
- Insist sa iesi chiar in aceasta clipa, i-a spus pe un ton ferm soricelul.
- De ce?
- Am sa-ti spun numai dupa ce vei iesi.
- Atunci, nu ies.
Pana la urma, manat de curiozitate, elefantul a iesit afara din apa. S-a asezat in fata soricelului si l-a intrebat:
- De ce ai vrut sa ies din apa?
- Nu eram sigur daca nu cumva porti slipul meu, i-a raspuns soricelul."
Se pare ca mai degraba incape un elefant intr-un slip de soricel decat o perceptie noua in mintea noastra, nu-i asa?
Ne traim viata conform perceptiilor si e normal... Pentru ca asa se traieste! Asa am fost invatati, asa am descoperit noi insine. Va amintiti cum in copilarie, daca v-ati ars de soba bunicilor, din acel moment perceptia voastra despre soba era ca e ceva rau, va frige, lucru intarit si de parinti? Iar acest lucru a ramas intiparit in minte pana cand ati experimentat mai tarziu ceva nou: e posibil ca soba sa fie si calduta sau chiar rece... Surpriza! Exista si opusul a ceea ce ni s-a intamplat si credeam noi ca este 'universal valabil'!
Hai sa facem impreuna un exercitiu de 'descoperit perceptii'. Va rog sa va ganditi la primul lucru care va vine in minte in momentul in care auziti cuvantul 'America'. Mie mi-a venit in minte Statuia Libertatii, probabil voua Mc Donald's, Donald Trump, tara tuturor posibilitatilor, oameni grasi, dolari etc. De vreme ce asta ne este primul gand despre America si americani este normal ca si actiunile noastre sa fie conforme cu acesta. Si-o sa va explic de ce: daca cine s-a gandit ca in America majoritatea populatiei este grasa, atunci comportamentul lui va fi in concordanta cu asta: se va astepta vizitand America sa intalneasca la tot pasul grasani. Iar daca, din intamplare, prima lui vizita ar fi in Texas si ar da peste texane dragute, suple si un pic cam salbatice:), toate perceptiile lui ar fi daramate intr-o secunda. Deci, exista si altceva, adica opusul la ceea ce credea el!
Probabil ca asta e o propozitie extrem de importanta 'exista si opusul a ceea ce credem noi' si ar trebui sa ne facem timp si sa ne gandim mai mult la acest lucru. Poate ca e vremea sa vedem ce naiba perceptii avem de ne comportam cateodata exact cum nu am vrea, sau care ne duc catre rezultate nu tocmai placute. Poate ca e vremea, macar din cand in cand, sa nu mai fim atat de inradacinati in perceptiile noastre de 'asa e, cum spun eu' si sa ne intrebam 'dar daca exista si opusul?'
Am citit de curand o carte, din pacate netradusa la noi, iar acolo era un exemplu de cum un investitor a castigat o avere fabuloasa numai datorita faptului ca si-a schimbat perceptia. Ideea era urmatoarea: o companie cu un nume nu tocmai bun pe piata angajase un nou CEO exact in momentul in care acesta voia sa investeasca in acea companie. Pe fostul CEO il cunostea si de aceea voia sa investeasca, dar acum nu gandea decat: ei au renume prost, este evident ca de aceea cunostinta mea nu mai lucreaza acolo, iar urmatorul CEO ar trebui sa fie cam de aceeasi renume cu firma ca sa accepte asa ceva! Ei bine, numai din faptul ca a stat un pic si si-a pus intrebarea 'dar daca exista si opusul a ceea ce cred eu?' acel investitor a avut numai de castigat!
Cand alegeti sa va intrebati mai serios 'dar daca...?' si nu mai scoateti elefantul din piscina chiar de fiecare data?
Foto: Flickr