Echipa de la Institute of experimental Genetics a folosit în cadrul unui studiu şoareci care au dezvoltat diabet de tip 2 din cauza unei diete bogate în grăsimi.
Urmaşii lor au fost obţinuţi prin fertilizare in vitro (FIV), din ovocite şi spermatozoizi izolaţi, astfel încât modificările survenite în cazul următoarei generaţii să fie cauzate numai de aceste tipuri de celule. Urmaşii au fost purtaţi de mame surogat sănătoase. Acest procedeu le-a permis cercetătorilor să elimine factori precum comportamentul părinţilor sau influenţa mamei în timpul sarcinii şi în perioada lactaţiei.
"Rezultatele au arătat că atât ovocitele, cât şi spermatozoizii, au transmis informaţie epigenetică, iar în cazul urmaşilor de sex feminin, aceasta duce la obezitate severă", a explicat profesorul Johannes Beckers, care a condus studiul. În cazul urmaşilor de sex masculin, nivelul de glucoză din sânge a fost mai puternic influenţat decât în cazul celor de sex feminin. Datele au arătat că, la fel ca în cazul oamenilor, contribuţia maternă la schimbările de metabolism ale urmaşilor este mai mare decât cea paternă.
O posibilă explicaţie pentru răspândirea rapidă a diabetului zaharat la nivel mondial
"Acest tip de moştenire epigenetică a unei tulburări metabolice cauzate de o dietă nesănătoasă poate fi o altă cauză majoră a creşterii globale dramatice a prevalenţei diabetului zaharat, începând cu anii '60", a subliniat profesorul Martin Hrabe de Angelis, director al IEG şi iniţiatorul studiului.
Sporirea numărului de pacienţi cu diabet zaharat în întreaga lume nu poate fi explicată numai prin mutaţii propriu-zise ale ADN-ului, fiindcă s-a înregistrat o creştere mult prea rapidă. Şi din moment ce moştenirea epigenetică - spre deosebie de moştenire genetică - este în principiu reversibilă, din aceste observaţii rezultă noi posibilităţi de a influenţa dezvoltarea obezităţii şi diabetului.