Evenimentul controversat a avut loc la momentul oportun, intrucat oricum doream sa va retin atentia cu o tema legata de femei, testosteron si succes sau lipsa acestuia, in functie de variatiunile hormonului buclucas in ecuatie, iar prezenta personajului inedit nu a facut decat sa toarne picatura care a umplut paharul.
Discriminare pozitiva? Cu siguranta! Nici nu vreau sa stiu ce s-ar fi intamplat daca acest travesti ar fi ramas pe ultimul loc. Ar fi dat vina in mod cert nu pe lipsa talentului sau pe faptul ca reprezentatia a fost una slaba, ci pe prejudecati si incapacitatea lumii intregi de a privi dincolo de aparente.
Genul acesta de oameni ne invata ca e in regula sa fii diferit (nimic rau pana aici) si sa profiti de pe urma acestui lucru pentru a suplini golurile la capitolul talent. Asa cum Lady Gaga se imbraca in carne cruda pentru a capta atentia, Conchita Wurst a mizat pe un par facial stufos si lucios, acoperit din cand in cand, in mod penibil, cu mana in incercarea teatrala de a-si stapani emotiile, precum o adevarata diva. Piesa a fost mediocra, iar discursul final nu a facut decat sa ma scoata din sarite. Desi pare sa promoveze toleranta, discursul castigatoarei seamana mai degraba a declaratie de razboi.
Ce imi spune mie faptul ca un travesti a castigat acest concurs? Imi spune ca femeile nu pot reusi fara un strop de testosteron. Conchita Wurst a fost in mod evident ajutata de surplusul de hormoni masculini, barba stufoasa fiind, probabil, unul dintre principalele motive pentru care a capatat atat de multa atentie. Dedicata “celor care cred intr-un viitor al pacii si al libertatii”, victoria este, in opinia reprezentantului Austriei, un pas important pentru cei cu o sexualitate controversata. “Suntem uniti si suntem de neoprit”, declara castigatoarea trofeului, ca o continuare a piesei cu mesaj puternic, pe tema renasterii din propria cenusa, asemenea Pasarii Phoenix.
S-o lasam, insa, pe Conchita sa isi savureze victoria, fiindca ne apuca dimineata daca stam sa dezbatem pe teme precum venirea Apocalipsei si faptul ca acest personaj ar putea fi foarte bine “marea desfranata” din Babilon, care marcheaza sfarsitul lumii, asa cum a fost acesta descris in Noul Testament. Aceasta teorie ar fi sustinuta de cuvintele Sfantului Varlaam, mitropolit al Moldovei:
“ In vremurile din urma barbatii vor schimba obiceiul Dumnezeiesc al demnitatii lor si se vor acoperi cu straie femeiesti, iar femeile vor umbla precum barbatii.”
Si daca tot am vorbit despre femei si testosteron, nu pot sa trec cu vederea o remarca pe care am auzit-o in urma cu ceva vreme. Vreau sa stiu ce parere aveti voi si daca se confirma:
Femeile singure nu pot sa faca afaceri. Sau daca le fac, le fac cu chiu, cu vai.
Cum asa? Ei bine, o femeie singura transmite, chiar si involuntar, semnale pe care un barbat le percepe ca fiind o invitatie pentru a-si incerca norocul. Astfel, in timp ce ea ii propune lui un proiect indraznet, el o masoara din cap pana in picioare si ii face o propunere de nerefuzat, insa cu nicio legatura cu afacerile.
O femeie aflata intr-o relatie, eventual si cu verigheta pe deget, ar fi, chipurile, tratata cu mai multa seriozitate, tocmai pentru ca postul de partener de viata este deja ocupat, ramanand loc doar pentru discutii pe teme profesionale. Astfel, interlocutorul de sex masculin ii acorda atentia cuvenita.
Asadar, lipsa de testosteron din viata privata iti afecteaza, ca femeie, activitatea profesionala. Sa fie asa? Ti s-a intamplat sa sezizezi vreo diferenta pe plan profesional in diferite perioade ale vietii, in functie de statutul marital pe care il aveai la vremea respectiva?
Cat despre Conchita Wurst, asa cum bine puncta colega mea, Diana, de ce toata lumea ii spune "femeia cu barba" si nu "barbatul in rochie"? Ca, pana la urma, vorbim despre un barbat in travesti!