Tatal altei fete, se face ca inchide ochii la toate escapadele acesteia. Stie ca ea vine tarziu acasa, o vede ca se imbraca cam…, ca o cauta mult prea multi barbati pentru cat e ea de tanara, dar le trece pe toate cu vederea. Chiar si faptul ca ii mai “ciupeste” cand si cand din portofel, trece “neobservat”. De ce? Pentru ca si el are ceva de ascuns. Ceva pe care nu l-a ascuns suficient de bine. Si, pentru ca fiica stie si ea meteahna tatalui, se complac amandoi in acea promiscuitate, se fac ca nu vad, si unul si celalalt; se lasa sa fie…oricum.
Ea s-a indragostit de el din prima clipa. A simtit si a Stiut ca Trebuie sa faca un copil cu Acel barbat. Si l-a facut. Doar ca nu a luat in calcul nici sa se marite cu el, nici sa intemeieze o familie. Si, dupa ce dorinta a fost indeplinita, a dat copilul sa i-l creasca ai ei parinti. Parinti pe care, de altfel, ii dispretuieste si, uneori chiar uraste. Care au traumatizat-o, fiecare in felul lui, pe parcursul intregii ei copilarii si adolescente.
Cuplul fericit si nu tocmai. Ea e pe drum sa se casatoreasca. Intre timp, are de terminat in timp record un master tot amanat. Si, tot intre timp, alearga de la un serviciu la altul, de la facultate la biblioteca si de acolo acasa. Unde cade lata. Sau, macar, asa si-ar dori. Dar nu, acasa o asteapta si indatoririle casnice si studiul. Asa ca ziua ei nu stie nici cand se termina, nici cand incepe. Tot ce isi doreste, de luni de zile de-acum, e sa doarma. Sa poata dormi cateva ore bune in sir, fara sa auda desteptatorul, fara sa inceapa ziua cu trebuie. De sarbatori pleaca impreuna cu viitorul sot la ai ei parinti. Le spune ca e din cale-afara de obosita; se si vede de altfel. Dar ce conteaza!? Mama ei vrea ca fetii si viitorului ginere sa le fie…”bine”. Asa ca se apuca sa gateasca in nestire si sa le faca ea programul tinerilor. Nu, nu se poate sa doarma; trebuie sa vina la masa, sa ii guste din bucate, trebuie sa se vada cu toate rudele, trebuie trebuie…
El a inceput sa o insele pe ea. Si, la un moment dat, s-a gandit chiar sa ii spuna asta. Nu-i asa, era nedrept ca ea sa nu stie. Lasand la o parte cruzimea stirii, modul in care a fost servita, el totusi o mai iubeste si pe ea. De fapt, le iubeste pe amandoua. Si nu vrea sa se imparta si nici sa se desparta. Lui ii e bine asa, cum zice si zicala: intre doua…Chiar daca ele nu sunt de acord cu dorinta lui. Important e sa ii fie lui bine. Si el, ca orice om lacom, vrea si in caruta si in teleguta. Si, chiar se mira cand una din ele, poate cea mai indreptatita sa se revolte (sotia), se plange sau ajunge sa puna piciorul in prag. “Cum domle’, ea nu intelege ca o iubesc?!?”
Familia e in datorii pana peste cap. Se descurca si traiesc mai mult pe credite. Dar merge viata si asa. In definitiv, “toata” lumea traieste astfel in ziua de azi! Trebuie sa intelegem cu totii ca, in familie, barbatul are prioritate. Adica, daca el vrea ceva, nu mai conteaza ce vor ceilalti. Sau ce e nevoie pentru casa si copii. El vrea sa mai faca o scoala, asa ca, din toata “saracia”, o parte din bani se vor investi in viitorul viitorului lui. Ca, daca lui o sa ii mearga mai bine, atunci toti o vor duce mai bine. Pana atunci insa, mai tragem cu totii mata de coada nitel. Vedem noi cat o sa dureze acel nitel.
Soacra ii mananca zilele si ficatii norei. Daca a-i lua-o la bani marunti, nici ea nu stie exact de ce o face. Dar simte ea asa, un impuls, sa o urasca pe nora. Nu ca i-ar fi facut ceva anume. Ah, ba da, i-a luat baiatul. Nu conteaza ca ea, soacra, e casatorita, ca sotul o iubeste, are grija de ea, sunt fericiti impreuna. Important e sa nu fie fericiti si ceilalti. Mai ales nu ea, nora. Macar din principiu, daca nu dintr-un motiv anume.
Ei, toti prietenii lui il vad in sfarsit fericit. Si-a gasit si el o pereche, pe cineva cu care se potriveste si alaturi de care e fericit. Da, dar asta inseamna ca el nu o sa mai fie singur. Nu suficient de singur, incat sa ii invite si sa le plateasca cafelele si berile, cat sa stea cu ei la taclalale cand au ei chef. Asa ca, sa o “excludem” pe ea. Adica, sa ii facem viata amara. Mai inatai cu aluzii cat mai alunecoase si rautacioase, apoi cu tot felul de intrebari “nevinovate” si la fel de imbibate cu venin. Important e ca ea sa cedeze si sa plece de unde a venit. Ce conteaza ca, daca s-ar intampla asta, el s-ar simti cat se poate de nefericit?! Important e sa fie totul ca mai inainte si noi, astilalti, sa fim fericiti.