Daca ai facut acest lucru de nenumarate ori inseamna ca in mod CERT esti femeie.
Un fel de masochism dus pana la paroxism. Nu vreau sa inteleaga cineva ca incurajez solitudinea si o viata lipsita de prietenie, ci doresc sa invatam sa discernem intre CALITATE si cantitate.
Prieten iti este acela care nu te incurajeaza sa iei o hotarare impusa, gandita, ori aplicata in trecut si de el, ci stie sa te asculte si sa te ajute sa vezi in tine ce vrei, cu adevarat, sa faci.
Nu suport ideea de a discta cuiva viata si, in mod automat, nu accept sa imi fie mie impus traseul. Daca vin la tine cu o problema inseamna ca vreau sa ma asculti, nu ma judeci si sa imi dai ordine. Daca vin descurajata si descumpanita, imbarbateaza-ma, nu ma coplesi. Nu imi spune tu daca e potrivit el pentru mine sau nu, cat timp nu ma bate, insala si injura. Invata-ma sa inteleg ca restul micilor dileme pot avea o rezolvare, nu imi tranti pe masa deziluzia si pesimismul.
Multe dintre noi, femeile, ne luam deciziile dupa capul prietenilor... suntem prea lase pentru a fi "barbate" si a ne asuma omul de langa noi.
Cand ii povestesti prietenei tale despre voi doi (desi nu iti recomand sa o faci decat in cazuri extreme) asigura-te ca pleci de la ea eliberata, nu incarcata de noi ganduri. Tu vrei doar sa te confesezi, nu sa te impovarezi cu alte scenarii pesimite. Te pricepi tu destul de bine la asta!
Prietena ta fie doar te asculta, fie te incurajeaza. Daca iti da sfaturi, ia in considerare ca acestea sunt, de fapt, indreptate catre ea si experientele/trairile sale, nu ale tale. Ea iti da reteta fericirii in viziuna ei, pentru ca nu poate niciun om pe acest Paman sa traiasca sis a simta povestea ta.
E relatia ta! Decide impreuna cu El pentru ea... nu lasa, in patul vostru, sa intre si prietenii vostri!
MSZ